Guvernul își propune transformarea agriculturii românești dintr-un model axat în principal pe producția și exportul de materii prime într-unul bazat pe procesare, integrarea lanțurilor valorice și dezvoltarea unor ecosisteme agroalimentare regionale competitive.
Obiectivul este creșterea valorii adăugate generate în România, reducerea deficitului comercial la produsele agroalimentare și dezvoltarea unor companii românești capabile să concureze pe piețele europene și internaționale, potrivit programului de guvernare, la capitolul Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Printre măsurile prevăzute pe termen scurt, în următoarele 12-18 luni, se numără continuarea Programului Investalim, prin care vor fi finanțate proiectele deja aprobate în industria alimentară, precum și susținerea sectorului de panificație prin Programul Național Strategic (PNS).
Executivul intenționează, de asemenea, să stimuleze producția de legume și fructe prin finanțarea achiziției de echipamente moderne și să regândească programul AgroInvest, care ar urma să ofere credite pentru investiții cu garanții de stat de până la 90% și perioade de rambursare de 15-20 de ani.
Programul de guvernare acordă o atenție specială sectorului zootehnic. În cazul creșterii suinelor, Guvernul propune finanțarea fermelor de reproducție, creștere și îngrășare pentru atingerea unui efectiv de 2,4 milioane de capete în sistem industrial, printr-o alocare de 1,4 miliarde de lei.
Totodată, fermele familiale vor beneficia de un program dedicat, în valoare de 30 de milioane de euro, destinat construirii de adăposturi cu o capacitate între 50 și 100 de capete.
Și sectorul avicol va beneficia de investiții, prin modernizarea fermelor existente și înființarea unor capacități noi, care să însumeze 10 milioane de locuri. Bugetul alocat se ridică la 100 de milioane de euro și are ca scop creșterea potențialului de export și consolidarea poziției României pe piața regională a ouălor și cărnii de pasăre.
Documentul prevede și actualizarea legislației privind agricultura ecologică, prin armonizarea normelor de producție, control, certificare și etichetare, pentru a crește încrederea consumatorilor și a stimula dezvoltarea pieței produselor bio. În paralel, autoritățile urmăresc dezvoltarea unui ecosistem agricol bazat pe tehnologii inteligente și digitalizare, prin reorganizarea institutelor de cercetare și transferul mai eficient al rezultatelor cercetării către producători.
Printre prioritățile asumate se numără și aprobarea rapidă a Strategiei pentru Dezvoltarea Integrată a Zonei Montane, considerată esențială pentru accesarea viitoarelor fonduri europene destinate fermierilor și comunităților locale și pentru combaterea depopulării satelor.
Guvernul propune, de asemenea, dezvoltarea satelor pescărești integrate, prin corelarea activităților piscicole cu sistemele de irigații, agroturismul, producția de energie și protecția mediului, beneficiind de mecanisme simplificate de finanțare și autorizare.
În ceea ce privește administrarea terenurilor agricole, Executivul vizează accelerarea cadastrului agricol național și realizarea unui audit complet al terenurilor administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), cu scopul creșterii eficienței utilizării acestora și orientării unei părți din patrimoniul funciar către tinerii fermieri, cercetare și sectoarele cu valoare adăugată ridicată.
Pe termen lung, principalele reforme vizează modernizarea infrastructurii de irigații și drenaj. Guvernul își propune creșterea suprafeței irigabile de la 1,6 milioane de hectare în prezent la aproximativ 2 milioane de hectare până în 2028 și la 2,7 milioane de hectare până în 2030.
Totodată, vor continua finanțările pentru proiectele de procesare a produselor agroalimentare aprobate prin Programul Național Strategic, iar autoritățile vor elabora Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar și a spațiului rural pentru perioada 2028-2034, document care va stabili prioritățile României în negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene.
