Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că criza în desfășurare din Strâmtoarea Ormuz reprezintă un risc pentru sistemele agroalimentare globale, în special prin impactul asupra aprovizionării cu îngrășăminte și asupra producției agricole.
În discursul susținut la deschiderea celei de-a 181-a sesiuni a Consiliului FAO, directorul general Qu Dongyu a subliniat că prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ 35% din exporturile mondiale de petrol brut, 20% din exporturile de gaz natural lichefiat, între 20% și 30% din exporturile globale de îngrășăminte și circa 50% din exporturile mondiale de sulf.
„Închiderea Strâmtorii Ormuz nu este o problemă regională, ci un risc pentru securitatea alimentară globală”, a declarat Qu Dongyu.
Principala preocupare: îngrășămintele și costurile de producție
Potrivit FAO, problema cea mai mare nu este apariția imediată a unei penurii de alimente, ci efectele asupra disponibilității îngrășămintelor și asupra costurilor de producție agricolă.
Pe măsură ce această criză se apropie de pragul de 100 de zile, fermierii din Asia, Africa și America Latină se confruntă cu costuri de producție mai ridicate și sunt nevoiți să ia decizii dificile privind utilizarea îngrășămintelor și planificarea culturilor.
„Cel mai mare risc nu era o lipsă imediată de alimente, ci un șoc asupra aprovizionării cu îngrășăminte și asupra producției agricole”, a precizat directorul general al FAO.
Recomandările FAO pentru limitarea impactului
Pentru a reduce efectele crizei, FAO recomandă:
- menținerea comerțului deschis;
- evitarea restricțiilor la export pentru inputurile agricole;
- protejarea coridoarelor umanitare pentru alimente;
- asigurarea unor rute logistice alternative.
Totodată, organizația promovează utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor prin cartarea solurilor, agricultura de precizie și sistemele de culturi intercalate, astfel încât dependența de îngrășămintele pe bază de azot să fie redusă.
FAO lucrează și la dezvoltarea unor soluții alternative, inclusiv amoniac verde și biofertilizanți.
FAO avertizează că fenomenele meteorologice asociate cu El Niño, prognozate pentru a doua parte a anului, ar putea pune o presiune suplimentară asupra producției alimentare, în special în țările care se confruntă deja cu probleme de securitate alimentară.
Finanțarea programelor de sprijin
Apelul Global pentru Situații de Urgență și Reziliență, lansat de FAO în decembrie 2025, își propune să ajungă la 100 de milioane de persoane până în 2026.
Până la sfârșitul lunii mai 2026, programul atrăsese 206 milioane de dolari, față de obiectivul stabilit de 2,5 miliarde de dolari.
La sfârșitul lunii mai 2026, FAO mobilizase 564 milioane de dolari din contribuții voluntare, cu aproximativ 4% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Organizația a anunțat, de asemenea, că parteneriatul său cu Fondul Global pentru Mediu (GEF) a atins un nivel de finanțare de 2 miliarde de dolari în decembrie 2025.
FAO a evidențiat drept priorități pentru Africa, Asia-Pacific, America Latină și Caraibe, precum și Orientul Apropiat:
- securitatea alimentară;
- creșterea productivității agricole;
- adaptarea la schimbările climatice;
- dezvoltarea comerțului agricol.
În prezent, 84 de țări participă la inițiativa Hand-in-Hand, iar programul One Country, One Priority Product s-a extins la 95 de țări.
FAO subliniază că reziliența și planificarea pe termen lung rămân indispensabile. Potrivit organizației, actuala criză demonstrează cât de dependentă este agricultura mondială de fluxurile comerciale internaționale și de accesul la inputuri agricole strategice, în special la îngrășăminte.
