Nematozii sunt printre cei mai discreți, dar și cei mai costisitori dăunători din agricultura globală. Organisme microscopice, invizibile cu ochiul liber, care provoacă anual pierderi estimate la peste 150 de miliarde de dolari la nivel mondial.
Mult timp, problema a fost tratată aproape exclusiv chimic. Astăzi, această abordare începe să se schimbe radical.
În ultimii ani, controlul nematozilor a intrat într-o nouă fază, marcată de presiune de reglementare, inovație tehnologică și schimbare de logică agronomică. Vorbim atât despre produse cât și despre sisteme.
Produsele de sinteză chimică clasice: eficiente, dar tot mai limitat
Timp de decenii, nematocidele chimice au fost principala linie de apărare. Multe dintre ele, însă, sunt asociate cu toxicitate ridicată, impact asupra solului și restricții tot mai severe, în special în Uniunea Europeană.
Industria nu abandonează chimicalele, dar le reformulează. Moleculele noi sunt mai selective, mai bine țintite și dezvoltate pe parcursul a 10–15 ani, tocmai pentru a corespunde cerințelor de mediu și siguranță.
Accentul nu mai este pe „eradicare totală”, ci pe control precis și compatibilitate cu ecosistemul solului.
Cu toate acestea, este tot mai clar că chimicul singur nu mai este suficient, mai ales în zonele cu presiune mare de nematozi sau cu restricții stricte de utilizare.
Biologicele: lecția Braziliei
Dacă există o regiune care a accelerat schimbarea de paradigmă, aceasta este Brazilia. Acolo, biologicele reprezintă aproximativ 75% din piața de control al nematozilor, o proporție fără precedent la nivel global.
Important este că această adaptare nu a avut loc într-un context experimental, ci în agricultură intensivă, la scară mare, unde fermierii renunță rapid la soluțiile care nu funcționează.
Biologicele au câștigat teren nu din motive ideologice, ci pentru că livrează rezultate economice acceptabile atunci când sunt integrate corect în tehnologie.
Se observă și o maturizare tehnologică: de la produse pe bază de un singur microorganism, industria trece la consorții microbiene, concepute pentru stabilitate, spectru mai larg și persistență mai bună în sol.
Genetica: prevenția începe din sămânță
O altă direcție-cheie este rezistența genetică. Deși dezvoltarea soiurilor rezistente durează adesea două decenii, avantajul este major: problema este abordată înainte de apariția pagubelor, nu după.
Soiurile cu toleranță sau rezistență la anumite specii de nematozi încep să apară comercial, mai ales în legumicultură și în culturile cu rotații limitate.
În paralel, editarea genetică (CRISPR) deschide perspective pentru accelerarea acestui proces, deși aplicarea pe scară largă rămâne, deocamdată, la nivel de cercetare.
Din punct de vedere economic, este mai eficient să previi infestarea decât să tratezi un sol deja afectat, mai ales pe termen lung.
Diagnostic digital: de la reacție la anticipare
Una dintre cele mai mari probleme în gestionarea nematozilor este faptul că daunele devin vizibile prea târziu. Când planta arată simptome, pierderea este deja parțial consumată.
Aici intervine diagnosticarea digitală. Platforme care combină date din teren, inteligență artificială și imagini satelitare permit evaluarea riscului înainte de semănat sau în faze incipiente de vegetație.
Această evoluție schimbă complet logica intervenției: de la tratamente standard, aplicate „preventiv”, la decizii bazate pe risc, parcelă cu parcelă.
Există însă și o întrebare legitimă: în ce măsură aceste platforme rămân neutre atunci când sunt integrate direct cu portofolii de produse? Este o discuție care va deveni tot mai relevantă.
În Europa de Est, biologicele nu vor ajunge peste noapte la ponderi similare cu Brazilia. Contextul agronomic, structura fermelor și reglementările sunt diferite. Totuși, direcția este vizibilă.
Presiunea UE asupra substanțelor active, interesul tot mai mare pentru sănătatea solului și apariția soluțiilor integrate vor face ca nematozii să fie mai des discutați și mai bine monitorizați decât în trecut.
Lupta cu nematozii este despre sisteme mai inteligente. Întrebarea nu este dacă această schimbare va ajunge și în regiunea noastră, ci cât de pregătiți vom fi să o folosim în avantajul nostru.
