România ar urma să beneficieze, în perioada de programare 2028–2034, de peste 60 de miliarde de euro din fonduri europene, însă această alocare este cu aproximativ 17 miliarde de euro mai mică față de actualul exercițiu financiar 2021–2027.
Avertismentul a fost făcut de Liliana Piron, director executiv al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la Summitul de Mediu și Sustenabilitate 2025.
Cum arată propunerea Comisiei Europene
În actualul cadru financiar, România are alocată suma de circa 45 miliarde de euro dintr-un buget european de 1,2 trilioane.
Pentru perioada următoare, Comisia propune un buget aproape dublu, de 2 trilioane de euro, însă România ar primi doar 61 miliarde, mult sub cele 77 miliarde care ar fi rezultat printr-o alocare proporțională.
„Acești bani nu se vor mai regăsi în economia României, iar raportat la agricultură lucrurile sunt și mai dificile. Datele arată o pierdere semnificativă pentru agricultură, de peste 17 miliarde de euro la nivelul celor doi piloni – plăți directe (FEGA) și dezvoltare rurală (FEADR)”, a explicat Liliana Piron.
Condiționalități noi și criticate
Un element de noutate este modul de acordare a finanțărilor. Fondurile ar urma să fie condiționate, după modelul PNRR, de îndeplinirea unor reforme care, în opinia LAPAR, nu au legătură directă cu agricultura.
„De ce legăm fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală de migrație sau egalitate de gen? Acestea sunt non-sensuri care complică accesarea banilor într-un context deja dificil”, a punctat directorul LAPAR.
Agricultura, din nou, „Cenușăreasa sectoarelor”
Din 2028, toate programele europene vor fi comasate într-un fond unic, iar fiecare stat membru va decide prioritățile.
Liliana Piron avertizează că, în lipsa unei strategii clare, agricultura riscă să fie marginalizată, chiar dacă sectorul asigură locuri de muncă pentru peste 27% din populația ocupată.
„Politicienii spun adesea că agricultura contribuie doar cu 4% la PIB, dar ignoră faptul că fermele mici susțin biodiversitatea, autoconsumul și populația rurală”, a adăugat reprezentanta LAPAR.
Poziția Ministerului Agriculturii
Ministrul Florin Barbu a confirmat la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles că România respinge propunerea Comisiei Europene.
„Nu cred că securitatea alimentară a Uniunii Europene are legătură cu jaloanele și țintele puse în Fondul Comun. Propunerea de a integra Politica Agricolă Comună în acest cadru unic va genera dificultăți majore pentru ferme, procesare și acvacultură.
România ar primi 61 milioane de euro pentru pescuit, față de 162 milioane în prezent – o reducere inacceptabilă”, a declarat ministrul.
Viitorul buget european deschide negocieri complicate pentru România. Cu o alocare mai mică pentru agricultură și condiționalități suplimentare, riscul este ca sectorul să fie împins într-un con de umbră, în ciuda rolului său social și economic major.
LAPAR și Ministerul Agriculturii cer o abordare separată pentru agricultură și pescuit, care să garanteze securitatea alimentară și dezvoltarea rurală a țării.
