În Chile – una dintre cele mai avansate țări în domeniul comercializării cireșelor, cercetării continue și îmbunătățirii tehnologiilor de cultivare – a apărut un nou sistem de conducere K.I.S.S. care poate fi considerat o adevărată filozofie de gestionare a investițiilor.
Această metodă, promovată de agronomul chilian Diego Romero Iragüen, poartă un nume sugestiv: K.I.S.S. (Keep It Super Simple – Păstrează-l Super Simplu) (Foto 1).
Filozofia KISS nu se limitează doar la cultura cireșelor – ea poate fi aplicată și altor culturi. A fost testată inițial pe cireș datorită observațiilor pe termen lung privind fiziologia de creștere a pomilor și dificultățile întâmpinate în cadrul sistemelor complexe de formare, care presupun costuri și consum mare de timp pentru tăieri și susținere.
Deși sistemul nu este încă răspândit pe scară largă în Chile, perspectivele sale de adoptare sunt promițătoare, întrucât un număr tot mai mare de cultivatori de cireș adoptă principiile sale.
Tot mai multe livezi noi sunt plantate cu intenția de a aplica această abordare, pe fondul creșterii costurilor și lipsei de forță de muncă.
Sistemul de conducere KISS – condiții de aplicare
Obiectivul principal al sistemului KISS este de a realiza lucrările de întreținere și tăieri în mod cât mai simplu și rentabil, așa cum sugerează și denumirea sa.
Scopurile includ reducerea necesarului de muncă pentru formarea și tăierea pomilor, îmbunătățirea pătrunderii luminii și circulației aerului în coroană, precum și asigurarea unei dimensiuni mari a fructelor, întrucât majoritatea acestora se formează pe ramurile principale de schelet.
Se recomandă formarea pomilor pe un singur trunchi, folosind portaltoi viguroși sau de vigoare medie (ex: Maxma 14, Piku 1, Gisela 17, PHL-C, Colt etc.), pentru a evita necesitatea unor sisteme scumpe de susținere cu stâlpi și sârme (și a muncii aferente de legare).
Dacă există deja un sistem de susținere dintr-o plantație anterioară, acesta nu trebuie demontat – sistemul poate fi implementat oricum.
Distanțele recomandate de plantare sunt de 2,5–3 m între pomi și 4–4,5 m între rânduri, rezultând o densitate de 750–1000 pomi/ha, considerată destul de mare (peste 800 pomi/ha înseamnă densitate ridicată).
Nu există restricții privind alegerea soiurilor. Acestea sunt selectate de producători în funcție de criterii precum perioada de maturare, calitatea fructului, rezistența la crăpare și boli, precum și potențialul de piață.
Producțiile țintă după anul 4 sau 5 sunt de 15 tone/ha, cu 90% dintre fructe mari (28 mm sau mai mult), de culoare uniformă. La maturitate deplină, se pot atinge randamente de până la 20 tone/ha, menținând o calitate constantă.
Formarea și întreținerea pomilor de cireș – ce tehnologie se aplică
1. Intervenții în primul an
Plantarea se face la distanțele menționate, pe tot parcursul perioadei de repaus vegetativ. Pentru rezultate optime de creștere, se recomandă plantarea timpurie.
Pomii tineri nu se taie în această etapă, deoarece nu și-au atins încă înălțimea finală. Pentru a asigura o creștere verticală neîntreruptă, este necesară susținerea acestora (de exemplu, legarea de bețe de bambus), mai ales în zonele cu vânt (Foto 2).
Începând din primăvară, se aplică tratamente de protecție fitosanitară pentru prevenirea atacurilor de boli și dăunători, împreună cu lucrări de combatere a buruienilor (se recomandă pulverizarea la presiune joasă pentru a nu deteriora plantele tinere și sensibile).
2. Intervenții în al doilea an
În faza de umflare a mugurilor (în luna martie, în funcție de an), se aplică tratamente de incizie folosind formulări pe bază de „promalin” pentru a stimula formarea a aproximativ 25 de lăstari laterali, distribuiți uniform de-a lungul trunchiului, în toate direcțiile.
Lăstarii dezvoltați (Foto 3) trebuie conduși astfel încât să crească sub un unghi larg față de axul principal, aspect deosebit de important pentru soiurile cu creștere ortotropă.
Acest lucru se poate realiza prin metode tradiționale (legare, greutăți etc.). Totuși, pentru reducerea costurilor și a muncii, sistemul KISS recomandă introducerea de scobitori la baza lăstarilor atunci când aceștia ating 20–25 cm lungime, înainte de lignificare (Foto 4).
La sfârșitul celui de-al doilea sezon de vegetație, înălțimea finală a pomului poate fi stabilită prin oprirea creșterii axului principal vertical, la o înălțime care să faciliteze recoltarea fără a compromite suprafața productivă.
Se recomandă orientativ o înălțime de 2,3–2,5 metri.
În această etapă, lăstarii nu ar trebui să depășească 90 cm în lungime. Dozele de fertilizare se ajustează corespunzător (se reduc dacă lăstarii cresc excesiv, se măresc dacă creșterea este slabă).
Lăstarii verticali cu unghiuri înguste sunt scurtați pentru a facilita întreținerea în anii următori.
3. Intervenții în al treilea an
În primăvara celui de-al treilea an începe înflorirea – în special în cazul utilizării portaltoilor viguroși. Se acordă o atenție deosebită apariției organelor de fructificare, ceea ce ajută la ghidarea fertilizării, irigării și, dacă este necesar, aplicării regulatorilor de creștere.
Dacă vigoarea și dezvoltarea pomului sunt satisfăcătoare, nu sunt necesare intervenții suplimentare.
În timpul tăierilor în uscat, ramurile prea viguroase sunt eliminate pentru a menține o creștere echilibrată. Acestea se taie la aproximativ 12 cm, pentru a stimula formarea unor noi lăstari utili în anii următori (Foto 5).
Se elimină și ramurile care umbresc sau aglomerează alte părți ale coroanei.
4. Intervenții în al patrulea an
Până în anul patru, livada capătă aspectul unei perdele de-a lungul rândurilor și intră într-o fază aproape complet productivă, mai ales în cazul utilizării portaltoilor viguroși (Foto 6).
Fructele au o culoare uniformă și, în mare parte, o dimensiune mai mare de 28 mm.
Începând cu acest an, tăierile în uscat includ:
- Tăierea lăstarilor viguroși, la fel ca în anul trei (Foto 5)
- Rărirea ramurilor aglomerate pentru a menține aproximativ 25 de ramuri productive, asigurând un echilibru optim între cantitate și calitate
- Scurtarea lăstarilor productivi care depășesc 90 cm
- În cazul soiurilor foarte productive, se elimină mai strict zonele de fructificare pentru a controla producția și a îmbunătăți calitatea fructelor
- Reînnoirea anuală a 3–5 lăstari de rod, pentru a menține structura productivă a pomului în limita vârstei optime de 4–5 ani.
Sursă articol: cherrytimes.it, în baza informațiilor oferite de către Konstantinos Kazantzis, Organizația Elenă pentru Agricultură – DIMITRA, Institutul de Ameliorare și Resurse Genetice, Departamentul de Pomicultură din Naoussa, Grecia. Diego Romero Iragüen, AgRoLev SpA, Consultanță Tehnică Horticolă, Los Angeles, SUA.
