O trecere în revistă a peste 500 de publicații științifice – o așa-numită meta-analiză – a evaluat impactul agriculturii ecologice. Concluziile arată că, în multe domenii, agricultura ecologică are efecte mai reduse asupra mediului comparativ cu alte forme de agricultură.
Agricultura ecologică are un impact pozitiv asupra biodiversității:
- numărul speciilor de plante de cultură (cu 95% mai mare)
- al păsărilor de câmp (cu 35% mai mare)
- al insectelor polenizatoare (cu 23% mai mare) este semnificativ mai ridicat decât în sistemele convenționale.
O cercetare amplă pentru o imagine clară
Agricultura ecologică este considerată o formă durabilă de agricultură și, tocmai din acest motiv, este susținută activ. Totuși, în mediul politic și științific există opinii variate privind potențialul său.
Pentru a oferi o imagine bazată pe dovezi și pentru a evalua impactul social al agriculturii ecologice, un consorțiu de cercetare a analizat literatura științifică existentă pe această temă.
Evaluarea a 528 de studii științifice despre agricultura ecologică
Studiul s-a concentrat pe domenii precum protecția apelor, fertilitatea solului, biodiversitatea, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, eficiența utilizării resurselor și bunăstarea animalelor.
Autorii au evaluat 528 de publicații în care au fost comparați 33 de parametri între fermele ecologice și cele convenționale.
Rezultatele au fost publicate în revista Organic Agriculture, iar autorul principal, Jürn Sanders (președinte al Consiliului de Administrație FiBL), a discutat concluziile într-un nou episod al podcastului FiBL Focus.
Mai multe râme și mai multă biodiversitate – dar fără un trend clar pentru fosfor
Rezultatele indică faptul că agricultura ecologică are un potențial ridicat în protejarea apelor subterane și de suprafață, în special prin absența pesticidelor chimice de sinteză. De asemenea, agricultura ecologică reduce emisiile de oxizi de azot cu o medie de 28%.
În ceea ce privește fertilitatea solului, beneficiile sunt clare: abundența și biomasa râmelor sunt, în medie, cu 78% și, respectiv, 94% mai mari.
În 62% dintre comparații, s-a constatat o acidifiere mai redusă a solului în sistemele ecologice. Totuși, nu s-a putut stabili un trend clar pentru conținutul de fosfor disponibil plantelor.
Pe partea de biodiversitate, agricultura ecologică contribuie semnificativ: numărul mediu de specii de plante este mai mare cu 95%, cel al păsărilor de câmp cu 35%, iar al insectelor polenizatoare cu 23%.
Protecția climei – cu rezultate mixte, dar eficiență crescută a resurselor
Contribuția agriculturii ecologice la protecția climei este mai greu de cuantificat. Potrivit analizei, fermele ecologice emit, în medie, cu 1082 kg mai puțin CO₂ echivalent pe hectar și pe an, datorită unei rate mai mari de stocare a carbonului și a unor emisii mai reduse de protoxid de azot.
Cu toate acestea, din cauza randamentelor mai mici, beneficiile ecologice raportate la producție sunt comparabile cu cele ale agriculturii convenționale.
Totodată, agricultura ecologică contribuie la prevenirea eroziunii și la protecția împotriva inundațiilor.
Conținutul de humus și stabilitatea structurală a solului sunt, în medie, cu 26%, respectiv 15% mai ridicate. În plus, capacitatea de infiltrare a apei este cu 137% mai mare, reducând astfel scurgerea de suprafață și eroziunea.
Eficiența utilizării resurselor este un alt avantaj: în sectorul vegetal, eficiența azotului este cu 12% mai mare, iar cea energetică cu 19% mai mare în sistemele ecologice comparativ cu cele convenționale.
Bunăstarea animalelor: managementul contează mai mult decât metoda de producție
În ceea ce privește bunăstarea animalelor, rezultatele sunt mai nuanțate. În 46% dintre comparații nu s-au identificat diferențe clare între fermele ecologice și cele convenționale.
Totuși, fermele ecologice au avut un avantaj în 35% din cazuri, iar cele convenționale în 19%. Concluzia: stilul de management are un impact mai important decât metoda agricolă în sine asupra sănătății și stării de bine a animalelor.
Colaborări și finanțare
Pe lângă Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologică (FiBL), la acest studiu au participat și: Institutul Thünen, Universitatea din Kassel, Centrul de Cercetare Agricolă din Bavaria, Universitatea Justus Liebig din Giessen, Centrul Leibniz pentru Cercetarea Peisajului Agricol, Universitatea Tehnică din München și Centrul pentru Cercetare Aplicată și Tehnologie din cadrul Universității Tehnice din Dresda.
Proiectul a fost finanțat de Ministerul Federal German al Alimentației și Agriculturii (BMEL).
