UE își conturează strategia pentru cultivarea sorgului

Uniunea Europeană promovează activ cultivarea sorgului ca o cultură rezilientă la schimbările climatice, înregistrând o creștere de 57% a producției în ultimul deceniu.

Franța a cultivat 103.000 ha cu sorg pentru boabe în anul trecut, iar Spania – deși este un mare importator (158.000 tone în 2020) – are planuri de dezvoltare a utilizării în alimentație.

În 2023, în Catalonia s-au produs peste 100.000 tone de sorg, dintre care 90% au fost destinate furajării animalelor.

Sorgul este esențial pentru nutriția umană și animală, mai ales în zonele aride, fiind o alternativă sustenabilă la alte culturi sensibile la secetă, precum porumbul.

Este o cereală natural fără gluten, cu valoare nutrițională ridicată, iar cererea pentru consumul uman este estimată în creștere cu 6% în 2024.

Trei studii recente realizate de echipa CRAG, condusă de Ana I. Caño-Delgado, marchează progrese importante în cercetarea și ameliorarea sorgului:

1. Primul studiu (Plant Biotechnology Journal) arată că mutațiile în proteina SbBRI1 din Sorghum bicolor conferă toleranță la secetă prin modificarea metabolismului fenilpropanoidelor – un mecanism important pentru o agricultură rezilientă climatic.
2. Al doilea studiu (The Plant Journal) prezintă un protocol inovator de transformare genetică a sorgului, folosind un sistem triplu de vectori și Agrobacterium tumefaciens. Acesta dublează eficiența transformării chiar și în varietățile recalcitrante, permițând utilizarea tehnologiilor moderne de ameliorare, precum editarea genetică.
3. Al treilea studiu (New Phytologist) analizează rolul SbBRI1 în dezvoltarea rădăcinilor, arătând legătura dintre această proteină și metabolismul peretelui celular, și adaptând tehnici de laborator de la plante model (Arabidopsis) pentru studiul sorgului.

Juan B. Fontane-Manzaneque, autorul principal al primelor două studii, subliniază importanța acestor descoperiri pentru dezvoltarea unor varietăți de sorg rezistente la secetă.

Andres Rico-Medina, autorul celui de-al treilea studiu, evidențiază utilitatea adaptării tehnicilor de laborator pentru aplicarea agronomică.

Ana I. Caño-Delgado afirmă că aceste cercetări oferă oportunități pentru proiecte de transfer tehnologic, colaborări public-private și pentru consolidarea poziției CRAG în domeniul agriculturii inteligente.

Descoperirile legate de modul în care plantele reacționează la hormonii brassinosteroizi – care influențează dezvoltarea și toleranța la stres – pot fi aplicate și la alte culturi importante, precum porumbul, grâul și orezul.