Creșterea răsadurilor de legume, chiar dacă la prima vedere pare o activitate simplă, necesită atenție pentru a pregăti tinerele plante bine pentru provocările ulterioare.
În acest articol discutăm despre lucrurile pe care trebuie să le luați în calcul la creșterea răsadurilor dacă sunteți începător.
Tratamentul semințelor înainte de semănat
Cu ce începe semănatul semințelor? Primul pas este sortarea semințelor. Este necesar să se elimine semințele deteriorate, anormal de colorate, atipice ca formă sau mărime.
Este foarte probabil ca acestea să nu producă plante sănătoase și, de multe ori, să nu germineze deloc. De ce să irosiți energie și timp prețios cu semințe neviabile?
Semințele se pregătesc ulterior:
- sunt tratate cu stimulatori și fungicide;
- sunt expuse la căldură sau la frig;
- sunt înmuiate sau scarificate (ruperea mecanică a cojii groase și dense).
Adesea, aceste tehnici sunt aplicate simultan sau una dintre ele o înlocuiește pe cealaltă. Tratamentul termic și înmuierea au un scop comun – stimularea trezirii embrionilor.
Creșterea răsadurilor din semințe strânse de noi fără nicio stimulare suplimentară durează prea mult. Iar unele specii pur și simplu nu vor germina fără un astfel de tratament.
Tratamentele fungicide sunt efectuate pentru a distruge microorganismele patogene. Agenții patogeni ai multor boli, cum ar fi antracnoza, fuzarioza, Phytophthora, putregaiul și altele, pot fi transmise prin semințe.
Dezvoltarea agenților patogeni poate începe atât pe răsadurile de acasă, cât și pe plantele complet dezvoltate aflate deja pe parcelă. Tratamentul cu preparate ajută la reducerea acestui risc, dar nu este întotdeauna garantat.
Un alt tip de tratament al semințelor este cel stimulativ (pe bază de ingrediente naturale).
Amestecul de sol potrivit
Solul pentru răsaduri trebuie întotdeauna ales foarte atent. Răsadurile sunt extrem de vulnerabile la început, iar substratul de proastă calitate poate ucide cele mai bune soiuri de plante.
Solurile ce nu trebuie utilizate pentru răsaduri:
- foarte grele, dense, cu permeabilitate slabă;
- prea ușoare sau, dimpotrivă, slab permeabile pentru apă;
- care conțin agenți patogeni ai bolilor sau dăunătorilor;
- foarte acide.
Dacă cel puțin unul dintre ele este prezent, amestecul de sol pentru răsaduri nu este potrivit. Substratul dens nu permite sistemului radicular să se dezvolte, uscarea rapidă sau îmbibarea cu apă nu menține regimul normal de umiditate, acidul împiedică absorbția nutrienților, iar bolile și dăunătorii pot distruge imediat culturile.
De regulă, compoziția amestecurilor de sol pentru răsaduri include turbă, nisip și sol înțelenit. Aceasta este cea mai frecventă rețetă. Numai dacă turba este acidă, este necesar să se neutralizeze reacția sa cu făină de dolomită.
Citiți mai multe despre Cum pregătim substratul pentru răsaduri. Ce luăm în calcul.
Respectarea momentului de semănare a semințelor
Există un astfel de concept – pregătirea răsadurilor. Aceasta înseamnă că până la momentul transplantării plantele tinere s-au format deja, s-aucălit și sunt capabile să reziste condițiilor nefavorabile de mediu. Culturile au diferite date de pregătire.
Castraveții sunt plantați cu 2-4 frunze adevărate, tomatele cu 8-9. Același castravete are nevoie de doar 25-35 de zile pentru aceasta, iar roșiile din unele soiuri târzii pentru formarea normală de 1,5-2 luni.
Culturile nu sunt însămânțate în același timp, ci în funcție de momentul dezvoltării lor și de condițiile de temperatură de pe parcelă în momentul transplantării.
Dacă întârziați cu semănatul, nu veți obține o recoltă bună, dacă vă grăbiți, răsadurile vor crește prea mult, ceea ce înseamnă probleme cu transportul, transplantarea și adaptarea.
Citiți mai multe despre Cum alegem perioada de semănat pentru a crește răsaduri.
Tehnologia de semănat
Gândindu-vă cum să semănați semințele, luați în considerare particularitățile culturilor. În unele dintre ele, răsadurile nu tolerează transplantarea cu rădăcini deschise și traumatizarea, căci urmează îmbolnăvirea lori sau chiar moartea.
Acestea includ:
- castraveții;
- pepenii verzi;
- pepenii galbeni;
- dovleceii;
- vinetele;
- busuiocul.
Pentru aceste culturi este necesar să se asigure „case” separate pentru fiecare sămânță. Uneori, sunt semănate 2-3 semințe într-un singur recipient, iar apoi se smulg răsadurile cele mai slabe.
Un alt considerent este să lăsați cel puțin o anumită distanță între semințele din recipientele comune, chiar dacă aveți de gând să răriți răsadurile și să le transplantați mai târziu.
Competiția dintre plante pentru lumină va începe imediat ce apar răsadurile. Acestea se vor întinde foarte mult și vor interfera între ele. Adesea, răsadurile sunt atât de înalte și subțiri încât chiar și rărirea lor în cazul plantelor dese devine problematică.
De asemenea, nu puneți niciodată semințele adânc în sol, în special cele foarte mici. Rata de germinare scade brusc în cazul unei astfel de însămânțări și trebuie să așteptați prea mult până la apariția primilor germeni.
Pentru majoritatea culturilor, adâncimea de plasare a semințelor nu este mai mare de 0,5-1 cm, iar semințele mici trebuie acoperite doar cu câțiva milimetri de pământ.
Iluminare suplimentară pentru răsaduri
Insuficiența luminii duce întotdeauna la alungirea, dezvoltarea lentă și colorarea nefirească a răsadurilor. Pentru plantele cu un ciclu lung de dezvoltare (țelină pentru rădăcină, praz, petunii, ardei, vinete etc.) va trebui să instalați lampe.
Dacă sunt semănate în ianuarie-februarie, acestea vor avea o lipsă critică de lumină. Răsadurile cu creștere rapidă, cum ar fi dovleacul și alte culturi (semănate în martie-aprilie) nu sunt de obicei iluminate.
Lumina pentru plante ar trebui să fie amplasată la o distanță de 30 cm de frunze, strict deasupra plantelor. Iarna, lampele trebuie să fie aprinse timp de 3-4 ore dimineața și seara, iar durata totală a iluminării (împreună cu lumina naturală) trebuie să fie de cel puțin 12 ore.
Regimul de temperatură
Una dintre greșelile în cultivarea răsadurilor este de a o crea (intenționat sau nu) condiții de „seră” cu temperatură crescută. Între timp, aerul uscat și temperaturi de peste 25 de grade sunt stresante pentru majoritatea răsadurilor.
De exemplu, temperaturile ridicate sunt una dintre principalele cauze de întindere și subțiere a răsadurilor de varză.
Valorile optime pentru unele culturi sunt următoarele (ziua):
Regimul corect de irigare
Cu cât răsadul este mai tânăr, cu atât are nevoie de mai multă umiditate, dar nu în exces. Plantele nu sunt încă capabile să stocheze suficientă umiditate pentru a supraviețui unei insuficiențe, dar o evaporă foarte repede.
În mod natural, fără apă, creșterea răsadurilor este întreruptă, deoarece toate procesele metabolice din țesuturi sunt perturbate. Prin urmare, solul trebuie să fie întotdeauna puțin umed, dar nu inundat.
Din momentul în care răsadurile apar până când se formează câteva frunze adevărate, este convenabil să udați plantele folosind pulverizatoare. Jetul lor difuz nu erodează zona rădăcinii.
Cu cât răsadurile sunt mari, cu atât pauzele între udări trebuie să fie mai lungi (dar nu prelungite). Acest lucru crește imunitatea plantelor și stimulează formarea sistemului radicular.
Îngrășămintele lichide sau hidrosolubile pentru răsaduri cu humați sau aminoacizi se aplică simultan cu udarea, conform recomandărilor producătorului.
Pentru unii, poate, aceste informații vor părea evidente și banale. Dar sperăm că mulți vor extrage unele informații noi din acest articol și își vor ajusta practicile agricole.
