Înțărcarea vacilor înainte de fătare –cum se face corect

Înțărcarea vacilor sau trecerea lor în repaus mamar este o etapă crucială în ciclul productiv al vacilor de lapte. Această pauză permite regenerarea glandei mamare și pregătirea ei pentru următoarea lactație.

În plus, repausul mamar contribuie la o stare bună de sănătate a vacii și la dezvoltarea optimă a vițelului. Fermierii care înțarcă vacile corect și la timpul potrivit obțin nu doar animale sănătoase, ci și o producție înaltă și stabilă de lapte în următorul ciclu.

În acest articol vom analiza ce implică această perioadă și anume:

• Ce reprezintă repausul mamar;
• Cu ce scop facem înțărcarea vacilor;
• Care sunt metodele de înțărcare;
• Hrana corectă la înțărcarea vacilor;
• Cum întreținem vacile în repaus mamar.

Ce reprezintă repausul mamar

Repaus mamar este numit intervalul de timp între încetarea mulsului și începutul unei noi lactații, după fătare.

Perioada optimă a repausului mamar este de 60 de zile. Însă aceasta poate varia în funcție de starea de sănătate a vacii, volumul producției de lapte și strategia fermierului.

O perioadă prea scurtă de repaus mamar (mai puțin de 45 de zile) nu permite refacerea completă a ugerului. Producția în următoarea lactație va fi mai mică. Pe de o altă parte, o pauză prea lungă (mai mult de 70 de zile) scade eficiența economică deoarece vaca consumă furaje fără a da lapte.

Citește și Calendar gestație vaci – cum determinăm data fătării.

Cu ce scop facem înțărcarea vacilor

Vacile cu o producție înaltă de lapte elimină o cantitate mare de nutrienți odată cu mulsul, oricât de echilibrată ar fi rația lor.

În același timp, vacile în gestație avansată cheltuie cantități impunătoare de energie pentru dezvoltarea fătului, care în ultimele două luni acumulează până la 80% din greutatea corporală.

Deficitul de substanțe nutritive și balanța energetică negativă favorizează apariția bolilor metabolice și de nutriție, dar și sunt un factor predispozant pentru bolile genitale puerperale (la fătare).

Așadar, înțărcarea vacilor are mai multe obiective:

• Refacerea ugerului pentru o producție crescută de lapte în ciclul următor;
• Dezvoltarea fătului conform potențialului genetic, precum și stimularea unei stări bune de sănătate a acestuia;
• Sănătatea vacii – prevenirea deficitului energetic și a bolilor de nutriție și genitale.

Care sunt metodele de înțărcare

În funcție de metoda de întreținere, numărul de vaci și preferințele fermierului, vacile pot fi înțărcate prin două metode: treptat sau brusc.

• Metoda treptată: constă în reducerea progresivă a valorii nutritive a rației și a numărului de mulsori pe zi, apoi pe săptămână. Acest tip de înțărcare se potrivește pentru gospodăriile private sau fermele mici de familie, deoarece necesită monitorizare și abordare individuală a animalelor.

Înțărcarea treptată trebuie efectuată maxim în două săptămâni, în caz contrar vacile slăbesc și este afectată următoarea lactație.

• Metoda bruscă: încetarea mulsului într-un moment bine delimitat, cu o dietă de 24 de ore înainte de ultimul muls. Înțărcarea bruscă este potrivită pentru efectivele mai mari.

Important! În ziua înțărcării vacile se verifică la mastita subclinică cu ajutorul testului californian, iar după efectuarea ultimului muls, se practică introducerea intracisternală a antibioticelor cu acțiune retardă, pentru profilaxia mastitelor în lactația următoare.

Hrana corectă la înțărcarea vacilor

Din punct de vedere al furajării, repausul mamar se împarte în două faze:

• prima fază: 60-25 zile până la fătare – rația are drept scop asigurarea cerințelor nutriționale ale mamei și dezvoltarea fătului.
• faza a doua: mai puțin de 25 de zile până la fătare – de rând cu cele menționate, se ține cont și de cerințele nutriționale pentru dezvoltarea glandei mamare, formarea colostrului și depozitarea grăsimii corporale ca rezervă pentru lactația ce urmează.  

Vacile în repaus mamar se hrănesc prioritar cu grosiere – 5-6 kg de fân de bună calitate pe zi și cantități mici de siloz – 6-10 kg pe zi.

Concentratele se hrănesc în funcție de condiția corporală a vacii: dacă aceasta este bună, se administrează 1,5-2 kg de concentrate de calitate inferioară. Dacă vacile sunt slabe, se vor hrăni zilnic cu 3-4 kg de concentrate de calitate superioară pentru acumularea masei corporale.

În faza a doua de repaus mamar (ultimele trei săptămâni de gestație) se vor introduce treptat nutrețurile combinate sau amestecurile de concentrate, până la volumul pe care vacile îl vor consuma în primele zile după fătare – aproximativ 1,2 kg combifuraje la 150 kg masă corporală.

Concentratele se administrează corect înainte de instalarea lactației și nu după fătare. Asta asigură realizarea potențialului genetic de producție de lapte din contul formării rezervelor în organismul vacii gestante.

Important! Toate schimbările în rația vacilor gestante se fac treptat, cu perioade de adaptare, pentru prevenirea dismicrobismului ruminal și a bolilor metabolice (inclusiv acidoza).

Un alt aspect important înainte de fătare este asigurarea necesarului de calciu și fosfor. Ele sunt necesare pentru o formare bună a scheletului fetal dar și pentru prevenirea ologirii vacilor după fătare.

Calciul se găsește în fânurile de lucernă, trifoi, sparcet, tulpini de soia, de porumb și mazăre. Fosforul se conține în majoritatea fânurilor și grosierelor.

Cum întreținem vacile în repaus mamar

Vacile înțărcate se trec în grup separat, se țin dezlegate, cu acces liber în padoc la aer liber, cu iesle și acoperiș.

Încăperile trebuie să fie curate, luminoase, bine ventilate, spațioase. Boxele se asigură de mărime suficientă pentru ca vacile să se poată culca. Podeaua să fie caldă, acoperită cu așternut (paie, nisip), cu o înclinare de 1-2^o, pentru scurgerea urinei.

Pentru prevenirea traumatismelor abdomenului ușile trebuie să fie largi, pragurile joase, culoarele libere, fără cotituri bruște.

Temperatura optimă este de 5-18^oC, umiditatea – 70%, viteza aerului 0,15-0,5 m/s. Fiecare femelă trebuie să dispună de 5 m² de adăpost, 8 m² pentru plimbare și 0,8 m front de furajare.

Vacile gestante se asigură cu mișcare de până la 3 km pe zi, dar numai pe timp frumos. Se evită perioadele de arșiță sau zilele geroase, cu viscol, gheață sau polei.

Bibliografie selectivă:

D.Holban, M.Popovici [et al.]. Ghid medical veterinar: Patologie și clinică bovină.