17.6 C
București
marți, 29 octombrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCompostarea Johnson-Su: de ce a devenit virală

Compostarea Johnson-Su: de ce a devenit virală

Dr. David C. Johnson, biolog molecular și cercetător științific la Universitatea din New Mexico, a dezvoltat un sistem care readuce la viață solurile lipsite de viață prin reintroducerea microorganismelor benefice în sol cu ajutorul compostului biologic îmbunătățit.

Metoda de compostare Johnson-Su creează un compost plin de microorganisme care îmbunătățesc sănătatea solului, creșterea plantelor și cresc potențialul solului de a sechestra carbon. Astfel, a devenit populară în rândul multor fermieri.

Avantajele Compostării și ale Bioreactorului Johnson-Su

Spre deosebire de metodele tradiționale de compostare, bioreactorul Johnson-Su nu necesită întoarcerea materialului și elimină problemele asociate cu mirosurile neplăcute și atragerea dăunătorilor.

‹ adv ›

Odată construit și gestionat corect, acest sistem static de compostare aerobiă permite descompunerea completă a materialelor organice și produce un compost de calitate superioară, fără a necesita intervenții complexe.

Unul dintre principalele beneficii ale bioreactorului este faptul că produsul final nu este doar un simplu amendament de sol, ci un adevărat inoculant microbian, care contribuie la stabilizarea și îmbunătățirea fertilității solului pe termen lung.

Acest compost poate fi aplicat în cantități mici, dar extrem de eficiente, introducând în sol comunități microbiene diversificate care pot spori sănătatea plantelor și capacitatea de retenție a apei.

Iată pașii principali pentru producerea compostului utilizând un bioreactor Johnson-Su:

Materialele necesare pentru construirea bioreactorului Johnson-SU:

  • Palete din lemn (pentru a crea structura de susținere)
  • Sârmă de tip plasă (pentru a înconjura structura și a menține compostul)
  • Tuburi din PVC sau alt material perforat (pentru a crea aerare pasivă în bioreactor)
  • Material textil permeabil (pentru a căptuși interiorul bioreactorului, împiedicând materialul compostabil să iasă)
  • Materiale compostabile: gunoi de grajd, frunze uscate, resturi de plante, paie, etc.

Construirea bioreactorului

  • Pasul 1: Așezați paletele din lemn pentru a forma o structură pătrată sau dreptunghiulară care va susține compostul. Structura ar trebui să aibă aproximativ 1,2 metri în înălțime și 1,2 metri în lățime.
  • Pasul 2: Înconjurați structura de lemn cu sârmă de tip plasă pentru a crea peretele lateral.
  • Pasul 3: În interiorul structurii de lemn și plasă, așezați material textil permeabil, care va ajuta la reținerea materialului compostabil în interior, dar va permite aerului să circule.

Un aspect esențial al acestui bioreactor este asigurarea unui flux de aer adecvat prin intermediul tuburilor de aerisire, care mențin compostul într-o stare aerobă pe toată durata procesului de descompunere.

  • Pasul 4: Plasați tuburile perforate (din PVC sau alt material similar) vertical în interiorul bioreactorului. Acestea vor asigura aerarea pasivă. Puteți folosi între 4 și 8 tuburi distribuite uniform în bioreactor.

Pregătirea materialului compostabil:

Pasul 5: Colectați materialele compostabile. Acestea pot include un amestec de gunoi de grajd, paie, frunze, resturi vegetale, hârtie mărunțită și alte materiale organice.

În primele încercări cu bioreactorul Johnson-Su, s-a utilizat următoarea formulă de bază:

  • 1/3 gunoi de grajd (volum),
  • 1/3 frunze sau deșeuri vegetale (volum),
  • 1/3 așchii de lemn (volum).

Este important să asigurați un echilibru între materiale „verzi” bogate în azot (cum ar fi resturile de bucătărie sau gunoiul de grajd) și materiale „maro” bogate în carbon (cum ar fi paiele sau frunzele uscate).

Încărcarea bioreactorului:

  • Pasul 6: Umpleți bioreactorul în straturi, alternând materialele „verzi” și „maro”. Acest lucru va asigura un echilibru corect al nutrienților și va sprijini activitatea microbiană.

Materialele pentru compostare trebuie să fie bine umectate înainte de a fi introduse în reactor, asigurându-se astfel o descompunere eficientă și uniformă.

  • Pasul 7: Pe măsură ce umpleți bioreactorul, udati fiecare strat pentru a menține o umiditate optimă (aproximativ 50-60%). Materialul nu trebuie să fie prea uscat, dar nici excesiv de ud. Umiditatea este esențială pentru activitatea microbiană.

Operarea și întreținerea bioreactorului

Tuburile din plastic utilizate pentru a permite fluxul de aer în bioreactorul Johnson-Su trebuie îndepărtate la aproximativ 24 de ore după finalizarea umplerii bioreactorului.

Aceste tuburi sunt folosite temporar pentru a forma canale de aerisire în compost. Odată ce materialul s-a stabilizat și bioreactorul a fost umplut complet, tuburile pot fi scoase fără a afecta integritatea structurii compostului, deoarece coloniile de fungi vor menține canalele de aer deschise.

Pentru a menține procesul de compostare activ, bioreactorul trebuie udat zilnic prin intermediul unui sistem de irigare, care distribuie apa în mod uniform de-a lungul compostului.

Menținerea unui nivel optim de umiditate (peste 70%) este esențială pentru buna funcționare a reactorului și pentru dezvoltarea comunităților microbiene benefice.

După încheierea fazei termofile, care durează între patru și șapte zile, pot fi adăugați viermi pentru a accelera procesul de vermicompostare.

În general, se recomandă o perioadă de compostare de cel puțin nouă luni, deși un an întreg este ideal pentru obținerea unui compost de calitate maximă.

Referințe:

  1. Compost for Soil Regeneration. Johnson–Su Composting Bioreactor.
  2. Best management practices: Johnson-Su composting bioreactors.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Cum planificăm rotația legumelor și ce îngrășăminte verzi semănăm

Rotația culturilor este o măsură simplă care implică evitarea...
‹ adv ›

Îngrășăminte verzi – cum alegem ce să semănăm în funcție de problema din sol

La prima vedere, se pare că îngrășămintele verzi sunt inutile, deoarece nu produc nimic pentru consum. Totuși, ele sunt...

A doua recoltă: ce plantăm după recoltarea cartofilor

Cartoful timpuriu este una dintre culturile cu maturare rapidă. Se plantează de obicei pe suprafețe mici, doar pentru a...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole