Varietatea mare de îngrășăminte de sinteză chimică și organice disponibile pe piață pun la îndemână diferite opțiuni de fertilizare a culturilor. Pe de altă parte, în condiții de grădină sau parcele mici cea mai bună opțiune se consideră îngrășămintele organice.
Solul este un ecosistem în sine, cuprinzând o varietate mare de microorganisme, ciuperci și vietăți. Alegerea corectă a îngrășămintelor ne ajută să menținem sănătatea și fertilitatea acestuia și să-l facem mai puțin vulnerabil la secete, arșițe sau boli.
Un sol sănătos înseamnă și plante mai capabile să facă față bolilor, dăunătorilor, secetelor și altor provocări.
Înainte de discuta mai multe despre opțiunile utile solului și plantelor, aș dori să amintesc că există mai multe tipuri de îngrășăminte. Totuși, pentru fiecare dintre acestea trebuie timp, atât pentru ca plantele să le asimileze, cât și, mai ales, pentru ca solul să-și revină, în cazul în care anterior fertilizarea echilibrată a acestuia a fost neglijată.
Îngrășăminte minerale naturale
În agricultura ecologică, mineralele naturale sunt adesea utilizate ca îngrășăminte minerale, deoarece conțin substanțe nutritive, dar care sunt dificil de dizolvat.
Roca fosfatică. Roca fosfatică conține cantități importante de fosfor, calciu și alte microelemente. De obicei, este utilizată în locul superfosfatului ca sursă de fosfor.
Se încorporează în sol la pregătirea de bază a terenului sau înainte de pregătirea terenului pentru semănat.
Cenușa de lemn. Deficitul de potasiu poate fi compensat cu cenușă, care se aplică în formă pură” sub plantele cultivate sau în compost. Este un fertilizator valoros, iar în funcție de proveniență acesteia conține cantități diferite de potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, sulf, siliciu, bor, mangan.
În plus, cenușa are o reacție alcalină, deci reduce aciditatea solului. Astfel, aceasta îmbunătățește calitatea solului acid, însă e contraindicată, însă pentru solurile alcaline cu un pH mai mare de 7,5)
În grădinăritul organic nu există norme clare pentru fertilizare, se crede că cantitatea este selectată individual, în funcție de starea terenului, dar, în medie, utilizați 1 cană (100 g) de cenușă pe metru pătrat. Cel mai bun moment pentru aplicare este toamna.
Îngrășământul este împrăștiat într-un strat uniform pe parcelă sau introdus lângă pomi și arbuștii, sub lucrare, cu încorporare obligatorie în sol.
Citiți mai multe despre Cenușa – un îngrășământ valoros pentru plante.
Făina de dolomită asigură solul cu calciu și magneziu, astfel că a ajuns a fi larg întrebuițată în agricultură în calitate de îngrășământ pentru mai multe culturi cultivate, în special la legume, arbuști.
Dar, dolomita influențează pH-ul solului și nu e recomandată pe solurile alcaline.
Nu aplicați dolomita dacă nu cunoașteți pH-ul solului la speciile de legume care preferă solurile acide. De exemplu, castravetele, tomatele, ardeiul, morcovul, țelina și pătrunjelul sunt sensibile la calcar.
Dolomita se aplică în timpul pregătirii terenului toamna, o dată la câțiva ani la o doză de:
- nu mai mult de 500 g/m² în soluri acide (pH mai mic de 4,5)
- până la 400 g/m² în soluri moderat acide (pH 4,5-5,2)
- până la 300 g/m² în soluri ușor acide (pH 5,2-5,6).
Important! Pentru plantele cărora le plac solurile acide (hortensie, măcriș, afin) o astfel de fertilizare nu este potrivită.
Îngrășăminte organice
Îngrășămintele organice sunt îngrășăminte formate din componente de origine vegetală și animală. Pe măsură ce se descompun, acestea produc substanțe necesare pentru dezvoltarea culturilor agricole. Acestea favorizează înmulțirea bacteriilor benefice și a microorganismelor din sol.
Au un efect favorabil asupraasigurării plantelor cu aer și apă, datorită afânării solului și creșterii capacității de menținere a apei. Majoritatea acestor îngrășăminte, spre deosebire de compozițiile minerale, cultivatorii casnici le folosesc pentru a îmbunătăți calitatea solului.
Gunoiul de grajd fermentat. Cel mai popular îngrășământ este gunoiul de grajd. Acesta este bogat în diferite elemente și materie organică. Excrementele animalelor erbivore și ale păsărilor de curte sunt folosite în agricultură.
Important! Gunoiul de grajd proaspăt nu trebuie aplicat sau cel puțin să se evite aplicarea la rădăcinile culturilor sau peste plante.
Acest lucru nu este recomandat deoarece gunoiul proaspăt poate conține semințe de buruieni,
Acesta determină creșterea excesivă a masei verzi, din cauza căreia plantele au mai puțină putere de a da roade. Ca îngrășământ, folosiți mraniță, care a fost stocată timp de 1-2 ani.
Gunoiul de grajd de bovine maturat se introduce toamna sub lucrarea de bază, în proporție de:
- o jumătate de găleată (4-6 kg) pe m2
- în jurul arbuștilor – 3-4 kg per plantă
- împrejurul pomilor maturi de sămânțoase – 4-6 găleți
- în jurul pomilor de sâmburoase – 30-50 kg.
Cu cât pomul este mai bătrân și mai viguros, cu atât doza de îngrășăminte este mai mare.
Turba. În natură, turba se formează prin procesul natural de descompunere parțială a unor plante. Materia organică din îngrășământ se mineralizează lent și este absorbită treptat de plante.
Turba din mlaștinile de suprafață are o reacție acidă și este utilizată în principal pentru cultivarea afinelor. Turba bogată în calciu din mlaștinile din zonele depresionare este utilizată pentru majoritatea culturilor.
Aceasta îmbunătățește proprietățile de reținere a umidității solului, face substratul mai friabil, facilitând accesul oxigenului la rădăcinile plantelor.
Turba poate fi utilizată primăvara sau toamna pe parcele sau în jurul pomilor și arbuștilor într-un strat de 5-10 cm, iar apoi se sapă solul. Turba este folosită și ca mulci. Atunci ea nu este încorporată în sol, lăsându-se la suprafață.
Făină de oase, coarne și sânge. Făina este obținută din deșeurile unei fabrici de prelucrare a cărnii. Este bogată în fosfor, calciu și este asimilată eficient de plante. Se adaugă la compost, în sol sau se utilizează la prepararea îngrășămintelor lichide.
Acest îngrășământ este asimilat rapid de culturile de grădină și de legume. Este bine de folosit, dacă trebuie să supliniți rapid lipsa de nutrienți.
Compostul. Compostul joacă un rol major în agricultura ecologică. Utilizarea sa este considerată cheia succesului în obținerea unor randamente ridicate, astfel încât este deosebit de important să se pregătească corect acest îngrășământ.
În timpul formării unui astfel de îngrășământ, în masa inițială au loc aceleași reacții ca și în sol. Compoziția gata este un purtător de viață reală, activând procesele metabolice din sol.
Există multe rețete pentru prepararea compostului. Citiți mai multe despre Compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru îngrășământ organic.
Conținutul este amestecat regulat cu o furcă și udat cu apă caldă pentru a menține masa umedă (dar nu udă). Este nevoie de aproximativ 5-6 luni pentru ca compostul să se maturizeze.
Acesta se introduce în pământ primăvara, încorporat la o adâncime de 10 cm. Doza medie depinde de sol – 5-8 kg/m2.
Îngrășăminte verzi. Fiecare plantă are un efect specific asupra solului. De exemplu, leguminoasele furnizează azot, ridichea oleaginoasă suprimă creșterea buruienilor și previne eroziunea, muștarul eliberează fosfor, care este dificil de dobândit.
În grădină puteți încerca:
- amestecuri de trifoi și graminee
- leguminoase (măzăriche, lupin)
- facelia
- muștar, rapiță, napi.
Citiți mai multe despre Îngrășămintele verzi: Top 5 specii de plante ce combat dăunători și boli din sol.
Mulcirea e o tehnică agronomică de acoperire a solului în jurul unei plante. Se utilizează pentru a reține umiditatea în sol, pentru a suprima creșterea buruienilor, pentru a proteja culturile de îngheț și pentru a adăuga nutrienți în stratul superior.
Materialele organice descompuse sunt utilizate ca mulci. Pe măsură ce se descompun, acestea furnizează treptat nutrienți solului. Râmele și alte microorganisme sunt fericite să se stabilească sub ele, structurând substratul.
Important! Primăvara, sub stratul de mulci, solul are nevoie de mai mult timp pentru a se încălzi, deci în acest moment este mai bine să îndepărtați acoperirea.
De asemenea, în verile ploioase, mulcirea este mai bine să nu se facă, pentru ca umiditatea să nu stagneze în sol.
Ca mulci natural puteți folosi: turbă, gunoi de grajd supramaturat, fân, paie, rumeguș, scoarță de copac mărunțită, frunze.
Acestea sunt împrăștiate în jurul pomilor, copacilor și arbuștilor, culturilor înflorite, căpșunilor și legumelor într-un strat de 5-8 cm grosime.
Citiți mai multe despre Mulcirea la legume. 7 metode, avantaje și sfaturi.
Îngrășăminte lichide
În condiții de casă, îngrășămintele lichide sunt de obicei preparate din macerate de plante, compost, gunoi de grajd (de exemplu de pasăre). Acestea sunt utilizate atunci când culturile trebuie să crească rapid, când plantele prezintă semne de deficiențe nutritive.
Un astfel de îngrășământ se aplică aproximativ o dată la 14 zile, iar în cazul în care doriți să pulverizați pe frunze – la fiecare 2-3 săptămâni, folosind o soluție cu o concentrație de 2 ori mai slabă decât în cazul udării lângă rădăcină.
În acest sens, mai multe detalii găsiți în articolele:
