21.1 C
București
miercuri, 5 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleRomulus Oprea: Cartoful nu e o cultură accesibilă tuturor fermierilor români. Suntem...

Romulus Oprea: Cartoful nu e o cultură accesibilă tuturor fermierilor români. Suntem dependenți 60-70% de import

Cartoful, odinioară considerat „a doua pâine” a României, se află într-un declin accentuat, înregistrând o scădere dramatică a suprafețelor cultivate. Această tendință negativă este influențată de multiple cauze, evidențiate de specialiștii din domeniu.

În cadrul evenimentului Ziua Cartofului de Câmpie, organizat de ADOS Fresh în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Pepeni de Pogoanele am avut ocazia să discutăm mai multe la acest subiect cu Romulus Oprea, cunoscut fermier și un avocat vocal al problemelor cu care se confruntă cultivatorii români de cartofi.

„De la 300-330 de mii de hectare cultivate am ajuns la 33-35 de mii de hectare, suprafețe înregistrate la APIA de către fermieri profesioniști. Deci, nu suntem în stare să asigurăm necesarul de cartof pentru consum în România. Suntem dependenți în proporție de 60-70% de importurile de cartof.

Mai întâi, a fost înregistrată o retragere în zone mai favorabile, pentru că înainte de anii 90 era o cultură extensivă, aproape că obligatorie pentru asigurarea securității alimentare a populației. După care s-a intrat în economia de piață, iar cartoful, nefiind profitabil, a fost exclus din asolament în zonele mai puțin favorabile pentru acesta, cu mici excepții”, explică Romulus Oprea.

Cauze ale declinului:

Probleme legate de producerea materialului de plantat, concurența importurilor, necesitatea unor infrastructuri mai bune de irigație, lipsa siguranței în cazul producerii materialului de plantat și lipsa facilităților adecvate de depozitare pentru cartofi sunt principalele probleme evocate de acesta.

Costurile de producere a materialului săditor de cartof și riscurile prea mari

material saditor cartof

„Suntem deficitari la capitolul materialul de plantat. Am avut ani în care am avut doar 35-40 de hectare de cartof de sămânță certificat. La moment, această cifră este de aproximativ 600 de hectare, cu variații semnificative an de an. Există un sprijin – sprijinul cuplat, destul de consistent, dar de fiecare an e lovit de incertitudine”, afirmă Oprea.

În plus, riscurile mari și costurile ridicate, de aproximativ 55-60 de mii de lei per hectar, îi determină pe mulți fermieri să se orienteze spre alte culturi mai puțin riscante.

„O altă problemă este că, în momentul în care se depistează un organism de carantină, materialul de plantat se distruge fără vreo despăgubire pentru fermieri. Astfel, aceștia sunt reticenți să cultive cartoful, ținând cont de riscuri și de faptul că au costuri enorme, de 55-60 de mii de lei per hectar. Din acest motiv, mulți s-au orientat spre culturi mai puțin riscante”.

romulus oprea cartof

Accesul limitat la supermarketuri

Este actuală și problema ce ține de accesul fermierilor de rând la supermarketuri.

„Doar organizațiile mari și bine dotate, cu specialiști pe marketing, logistica pusă la punct pot avea acces la rafturile supermarketurilor cu producția lor.

Nici într-un caz, cartoful nu este o cultură accesibilă tuturor fermierilor. Agricultura tradițională nu va rezista pe termen lung, mai ales în condițiile în care și piețele tradiționale sunt destul de penetrate de marfă de import, iar comerțul tradițional nu mai este valabil”.

Dacă nu se vor lua măsuri urgente de stimulare a cultivării cartofului, dependența de importuri va crește.

„Pe de altă parte, avem un trend în care fermierii mari, cu potențial și mii de hectare, posibilități de irigare și adoptarea unei tehnologii adecvate pot obține un profit mult mai mare decât la culturile tradiționale. Evident, acest lucru este valabil doar în cazul în care ai asigurată o piață de desfacere, care la noi este vulnerabilă”, adaugă Romulus Oprea.

Fondurile europene necesare, dar greu de accesat

„Regulile de accesare a proiectelor europene sunt greu de respectat. Fermierii adevărați antrenați în agricultură nu au timp și pentru acestea. Vânăm puncte pentru tot felul de clasificări care, de cele mai multe ori, nu au nicio treabă cu realitatea din teren.

Realizarea unui studiu de fezabilitate pentru accesarea unui proiect dă foarte mari bătăi de cap. Astfel, aceste proiecte sunt rezervate fermierilor cu posibilități”.

Soluții și perspective

Este necesară o legislație mai prietenoasă fermierilor

Romulus Oprea subliniază necesitatea unor măsuri urgente de stimulare a cultivării cartofului și de simplificare a regulilor de accesare a proiectelor europene.

„Regulile de accesare a proiectelor europene sunt greu de respectat. Fermierii adevărați antrenați în agricultură nu au timp și pentru acestea. El produce marfa și ar trebui să fie liber să o comercializeze.
În momentul în care un fermier are o suprafață mică, el plătește impozitul pe norma de venit, nu înțeleg de ce a fost necesar să se complice lucrurile, în primul rând fiscal. Nu se face demarcația între a-ți valorifica propria producția și a comercializa marfa cuiva”, spune el.

Cooperarea, deocamdată, lipsește din tradiția românului

„Am trăit 50 de ani în comunism, iar cooperarea este percepută altfel de ai noștri. Sunt foarte puține exemple de cooperative real lucrative. Acest lucru presupune parteneri serioși care, dacă rezistă câțiva ani, își dau seama de beneficiile asocierii și merg mai departe.

Pe de altă parte, consider că este greșit să vorbim pe toate canalele de parcă asocierea ar fi un panaceu universal. Nu se face asocierea de sus în jos, ci de jos în sus, atunci când statul creează condiții strategii și politici agricole ce să încurajeze fermierii să vrea să se asocieze, nu să fie nevoiți să o facă”.

Creând un cadrul legislativ și favorabil, fermierii se vor reorienta.

„Avem exemple, oameni, în toate zonele țării care ne demonstrează că se pot schimba lucrurile în acest sector. Din acest motiv, nu pierdem speranța”.

Astfel, pentru a evita creșterea dependenței de importuri și pentru a revitaliza cultura cartofului în România, este crucială adoptarea unor măsuri de sprijin concrete și coerente din partea autorităților, precum și promovarea reală a cooperării între fermieri și îmbunătățirea accesului la piețele de desfacere.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Premiul Interpoma 2024 – în căutarea de tehnologii digitale pentru livezi sustenabile

Interpoma, prestigiosul târg internațional dedicat merelor, va pune în...
‹ adv ›

Reuters: Grupul francez Cristal Union vrea să îşi dubleze exporturile de zahăr în 2024/25

Producătorul francez de zahăr Cristal Union a anunţat marţi că intenţionează să îşi dubleze exporturile de zahăr în următorul...

Cum restabilim vița-de-vie după ploi cu grindină

Modul în care realizăm restabilirea viței de vie după grindină depinde de perioada în care a fost înregistrată calamitatea,...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole