Aspergiloza la găini și curcani. Semne, imagini, prevenire

Aspergiloza este una dintre cele mai frecvente boli fungice respiratorii la găini și curcani, cauzată de specii de mucegai din genul Aspergillus.

Acestea se găsesc frecvent în încăperile cu umiditate crescută și cu exces de dejecții în descompunere.

Curcanii și găinile pot inhala sporii, care afectează plămânii și provoacă tuse, respirație dificilă, secreții nazale, în cazuri severe, slăbire și moarte. Tratamentul este anevoios și nu întotdeauna eficient.

‹ adv ›

Astfel, este foarte important să se respecte măsurile de prevenire a bolii.

Aspergiloza afectează numeroase specii de păsări, dar mai frecvent se înregistrează la tineretul de curcă și găină, cu vârsta cuprinsă între 7 și 40 de zile.

Citiți în acest articol:

• Cauza aspergilozei la păsări;
• Simptome în aspergiloză;
• Semne morfopatologice;
• Diagnosticul în aspergiloză;
• Tratamentul în aspergiloză;
• Profilaxia aspergilozei.

Cauza aspergilozei la păsări

Boala este cauzată de mucegaiuri din genul Aspergillus. Acesta conține peste 400 de specii de fungi, dintre care Aspergillus fumigatus este cel mai frecvent agent cauzal, dar pot fi izolați și A. flavus, A. niger, A. glaucus și A. terreus, în ordine descrescătoare ca frecvență.

Aceste organisme sunt saprofite de sol comune la nivel mondial, ce se dezvoltă pe materia organică în medii calde (>25°C) și umede, inclusiv în ouăle embrionate cu coaja deteriorată din incubatoare, în sistemele de ventilație, în așternut și în furaje.

Puii se pot infecta la stadiul de embrion, deoarece Aspergillus fumigatus pătrunde prin coaja de ou. De asemenea, ei pot fi contaminați după eclozare, cu sporii ciupercii care se răspândesc în mediu cu ajutorul sistemului de ventilare. Focare mai grave apar la puii mai mici de 3 săptămâni.

În afara incubatorului, infecția se produce prin inhalarea numeroșilor spori din furajele, așternutul sau mediul contaminat. Supraaglomerarea și umiditatea crescută sunt condiții indispensabile pentru apariția focarelor. Boala nu este transmisibilă de la o pasăre la alta.

Vezi și Colibaciloza păsărilor de curte – simptome și prevenire.

Simptome în aspergiloză

Simptomele apar la 3-5 zile după pătrunderea micotoxinei în organism. Cele mai frecvente semne clinice în aspergiloză sunt:

• Respirație îngreunată, cu frecvență crescută, cu ciocul larg deschis și gâtul întins;
• Tuse, secreții nazale;
• Febră;
• Inapentență;
• Slăbire;
• Cap umflat;
• Afecțiuni ale sistemului nervos (tremor muscular, poziție răsucită a gâtului – torticolis).

Semne morfopatologice

La deschiderea cadavrului se pot urmări următoarele semne:

• În interiorul traheei și principalelor bronhii, de obicei în apropierea bifurcației, se formează mase obturatoare de exudat fibrinos coagulat.

• În forma nodulară, se observă mai mulți noduli denși cenușii, albicioși sau gălbui, în plămâni.

• Granuloame aspergiloase ale învelișurilor seroase: pectorale, sacii aerieni abdominali și pleurale sunt uneori comprimate.

• Rareori, ca o manifestare sistemică, se întâlnesc granuloame Aspergillus în creier, atunci când sporii sunt transportați prin circulația sanguină.

• Dermatita granulomatoasă, ca o complicație postvaccinală, este observată la tineretul puilor de carne. În urma aplicării subcutanate a vaccinului cu adjuvant de ulei în partea inferioară a gâtului, se observă o reacție locală pronunțată însoțită de o tumefiere (umflare a capului).

• În unele cazuri, pielea capătă o culoare albastru-verzuie.

Diagnosticul în aspergiloza

Niciunul din semnele enumerate nu este specific doar pentru aspergiloză. Așadar, afecțiunea trebuie diferențiată de alte boli respiratorii.

Vezi mai multe cauze De ce cârâie și horcăie găinile. Boli respiratorii la păsări.

Depunerile pe sacii aerieni în primele două săptămâni de viață sau nodulii din plămâni pot fi cauzate și de unele tulpini virale, inclusiv post-vaccinale.

Granuloamele pe seroase și exudatul fibrinos din trahee sunt specifice și pentru infecțiile bacteriene (Stafilococia, Salmonella, Mycoplasma, holera aviară, Chlamydiosis, Mycobacterium ș.a.).

Pentru determinarea ciupercii de Aspergillus, se face izolarea prin cultură și identificarea agentului în condiții de laborator.

Tratamentul în aspergiloza

În general, tratamentul în aspergiloza nu este considerat eficient.

Măsurile de bază pentru eliminarea problemei sunt următoarele:

• Scoaterea păsărilor din mediul contaminat;
• Eliminarea materiilor contaminate pentru a limita expunerea ulterioară;
• Încercarea de a nu perturba materiile contaminate pentru a limita răspândirea sporilor prin aerosol;
• Intensificarea ventilației și a schimbului de aer pentru a minimiza gravitatea focarului.

Păsările valoroase pot fi tratate cu nistatină sau amfotericină-B sau cu alți agenți antimicotici. Ketaconizolul, miconozolul, itraconazolul și alte medicamente asemănătoare s-au dovedit, de asemenea, eficiente.

Antibioticele sunt administrate simultan pentru a preveni infecțiile bacteriene secundare. Acestea se administrează strict de către specialistul veterinar, după efectuarea antibiogramei și cu respectarea termenului de așteptare la păsările productive.

O măsură mai puțin costisitoare și cu eficiență destul de bună este administrarea sulfatului de cupru (piatra vânătă), în concentrație 1:2000, în apă de băut (1g de substanță la 2 l de apă). Soluția se administrează 3-5 zile.

Dacă simptomele persistă, se face o pauză de 5-7 zile, după care tratamentul se repetă. Concomitent, aceeași soluție este folosită pentru a prelucra toate suprafețele din adăpost.

Profilaxia aspergilozei

Controlul bolii include următoarele măsuri:

• menținerea unui mediu curat și uscat în adăpost;
• în special, se evită așternutul murdar și umed;
• furajele alterate, cu semne de mucegai, sub nicio formă nu se utilizează în hrană;
• asigurarea unei ventilații corespunzătoare, verificarea regulată a sistemelor și schimbarea filtrelor de aer, inclusiv la incubatoare;
• colectarea de ouă curate pentru incubație;
• dezinfectarea și fumigația ouălor și a incubatoarelor.

Bibiliografie selectivă și surse foto:

• Ivan Dinev, DISEASES OF POULTRY, A COLOUR ATLAS, first edition.
• Jeanne Brugere-Picoux & Jean-Pierre Vaillancourt, MANUAL OF POULTRY DISEASES.
• msdvetmanual.com.