Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 381 voturi pentru, 225 împotrivă şi 17 abţineri, acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu ţările UE privind noi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în UE, astfel încât acesta să nu mai fie dăunător sănătăţii umane, ecosistemelor naturale şi biodiversităţii.
Noile norme stabilesc limite şi valori-ţintă mai stricte pentru 2030 pentru poluanţii cu impact grav asupra sănătăţii umane, inclusiv particulele în suspensie (PM2,5, PM10), NO2 (dioxid de azot) şi SO2 (dioxid de sulf).
Statele membre pot solicita ca termenul pentru 2030 să fie amânat cu până la zece ani, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.
Dacă noile norme naţionale sunt încălcate, persoanele afectate de poluarea aerului vor putea deschide acţiuni în instanţă, iar cetăţenii vor putea primi despăgubiri în cazul în care sănătatea lor a fost deteriorată.
De asemenea, vor fi create mai multe puncte de prelevare a calităţii aerului în oraşe, iar indicii de calitate a aerului vor deveni comparabili, clari şi puşi la dispoziţia publicului în întreaga UE.
Legea trebuie să fie adoptată şi de Consiliu, înainte să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE şi să intre în vigoare 20 de zile mai târziu. Ţările UE vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a aplica noile norme.
Poluarea atmosferică continuă să fie principala cauză de deces prematur în UE, cu aproximativ 300.000 de decese pe an.
În octombrie 2022, Comisia a propus o revizuire a normelor UE privind calitatea aerului, cu obiective mai ambiţioase pentru 2030, în vederea atingerii obiectivului de a reduce la zero poluarea până în 2050.