15.4 C
București
joi, 30 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticole6 îngrășăminte organice utile în grădină

6 îngrășăminte organice utile în grădină

An de an, concomitent cu recoltarea culturilor din sol sunt extrași diferiți nutrienți, iar odată ce aceștia nu sunt returnați, solul devine din ce în ce mai vulnerabil și epuizat.

Regula de bază pe care nu ar trebui să o uite niciun grădinar sau fermier este că solului trebuie de-i returnat ceea ce a fost consumat de culturi.

Tratând solul cu grijă, acesta nu doar va pune la dispoziția plantelor toate elementele necesare, ba chiar va face mai ușor față secetei, eroziunii sau le va ajuta, datorită microorganismelor utile, să facă față mai ușor unor patogeni.

Cel mai important indicator al fertilității solului este cantitatea de humus. Humusul este cel care îmbunătățește proprietățile solului, oferă plantelor elemente nutritive esențiale și servește drept substrat pentru dezvoltarea microflorei benefice a solului.

Îngrășăminte organice utile solului – cum îl „hrănim” corect

Solul este unul dintre cele mai complexe ecosisteme din natură. Acesta găzduiește o mare varietate de organisme, care sprijină creșterea și dezvoltarea plantelor.

Datorită activității biotei solului, reziduurile organice sunt mineralizate și chiar și mineralele greu accesibile sunt puse la dispoziția plantelor de către ciuperci și bacterii.

Toate macro- și micro-organismele care trăiesc în sol au nevoie de multă energie, pe care o extrag din materia organică și din îngrășămintele pe care le aplicați.

Din acest motiv, este imposibil să menținem sănătatea solului doar cu îngrășăminte minerale. În plus, acestea trebuie administrate doar în baza unei analize a solului, deoarece administrând un element care și așa se află în cantități mari în sol, putem bloca și mai mult accesul la alte elemente.

De exemplu, observăm că tomatele sau fructele de ardei au putregaiul apical și fertilizăm plantele cu o soluție de azotat de calciu.

Dar este posibil ca în sol să fie suficient calciu, doar că plantele nu-l asimilează corespunzător (de exemplu, din cauza căldurii, a udării insuficiente sau a excesului unor elemente din sol).

Ca urmare, tratamentul nu reduce putregaiul apical, iar tomatele acumulează cantități mari de azot și, ca urmare, obținem o recoltă slabă, a cărei calitate lasă de dorit.

Prin urmare, toate îngrășămintele ar trebui să fie aplicate cu înțelepciune, ținând cont de influența lor reciprocă, astfel, încât în sol să nu existe un dezechilibru de nutrienți, să nu se acumuleze unele în exces, să nu sufere microflora, iar legumele și fructele să fie gustoase și sănătoase.

Îngrășămintele organice pot fi utilizate pentru a corecta dezechilibrul elementelor minerale și pentru a menține fertilitatea solului.

Ele nu acționează la fel de rapid ca îngrășămintele chimice minerale, dar acesta este și avantajul lor: plantele vor consuma treptat, pe parcursul sezonului, substanțele nutritive necesare, pe măsură ce acestea intră în componența solului.

Îngrășămintele organice au o acțiune prelungită, atrag râmele pe parcelă, îmbunătățesc structura solului și contribuie la acumularea de humus.

Ce îngrășăminte organice putem utiliza în grădină sau pe suprafețe mici

Există o varietate mare de îngrășăminte organice ce pot fi utilizate, iar pentru eficiența maximă a acestora, trebuie să cunoașteți unele particularități.

Bălegarul și găinațul de pasăre

Bălegarul și găinațul de pasăre sunt cele mai utilizate îngrășăminte organice care conțin azot, fosfor, potasiu și alți nutrienți. Cantitatea de elemente nutritive din aceste substanțe organice depinde de speciile de animale, de compoziția furajelor și de așternut.

De obicei, bălegarul și găinațul nu trebuie aplicate în stare proaspătă, deoarece aceasta poate dăuna biotei solului, poate contamina solul cu ouă de helminți și semințe de buruieni.

Citiți mai multe despre Îngrășământ din găinaț de pasăre – sfaturi la utilizare.

În plus, în funcție de sursă, acestea mai pot conține antibiotice, agenți patogeni, reziduuri de detergenți și antiseptice utilizate pentru tratarea adăposturilor pentru animale.

Prin urmare, dacă aveți de gând să aplicați bălegar sau găinaț, acestea trebuie să fie compostate la cald în compostoare închise pentru a evita pierderea de azot.

Este recomandat să adăugăm în compost diverse deșeuri vegetale (iarbă, frunze, rumeguș), precum și preparate microbiologice, care vor accelera descompunerea materiei organice și vor contribui la crearea unei microflore favorabile.

V-ar putea plăcea și articolul Gunoiul de iepure ca îngrășământ – sfaturi la utilizare.

Compost

Compostul este cel mai accesibil îngrășământ organic, care poate fi preparat pe orice parcelă de grădină, folosind o varietate de materii organice: buruieni, iarbă tăiată, frunze căzute, crengi subțiri, resturi de legume, gunoi de grajd etc.

Cu cât compoziția compostului este mai diversă, cu atât valoarea nutritivă a acestuia este mai mare.

Compostul maturat, pregătit corespunzător, conține microorganisme benefice, aminoacizi și substanțele necesare pentru nutriția plantelor într-o formă accesibilă.

Atunci, când compostați deșeuri vegetale, asigurați-vă că raportul de carbon și de azot alternează. În plus, plantele cu semne de boală și buruienile cu semințe maturate nu trebuie utilizate în compost.

Citiți mai multe despre Cum se face compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru a obține îngrășământ organic.

La același subiect, v-ar putea plăcea articolul despre vermicompost, disponibil pe acest link sau despre mraniță.

Îngrășăminte verzi

Totuși, cu un impact minim asupra mediului și influență nu doar asupra solului, ci și, alese corect, asupra organismelor dăunătoare din sol, sunt îngrășămintele verzi.

Alegând specii potrivite de plante și semănându-le în grădină înainte de semănarea unei culturi, între două culturi sau după recoltare, puteți să asigurați și să îmbunătățiți starea solului.

În cazul anilor secetoși, va fi necesară irigarea pentru a stimula germinarea, iar ulterior creșterea plantelor. Cu toate acestea, eforturile merită a fi făcute.

Muștarul, facelia, lupinul, măzărichea sau hrișca sunt doar câteva dintre opțiuni. Mai multe detalii puteți afla în articolul Îngrășăminte verzi pentru grădină – 6 plante ce pot fi semănate primăvara pentru a „hrăni” solul.

Făină de oase

Făina de oase este produsă din oase de bovine măcinate. Este un îngrășământ cu un conținut ridicat de fosfor, azot și calciu. Făina de oase stimulează înflorirea, dezvoltarea sistemului radicular, le asigură nutriția pe parcursul sezonului chiar și după o singură aplicare.

Însă, se transformă în sol în 6-8 luni, respectiv, este inutil să o administrați pentru înlăturarea rapidă a unei carențe.

Făina de pește

Făina de pește este bogată în fosfor disponibil, calciu, azot, conține magneziu, potasiu, sulf, fier, cupru, zinc, mangan, cobalt, iod. În plus, are o mulțime de proteine, vitamine și acizi grași.

Are un efect pozitiv asupra structurii solului, creșterii și dezvoltării plantelor în orice stadiu de vegetație. Făina de pește este potrivită pentru a fi adăugată la plantarea verzei, a tomatelor, precum și pentru a fi adăugată în solul pentru răsaduri.

Făina de pene

Făina de pene este bogată în azot, siliciu și sulf. Acest îngrășământ este bun de utilizat primăvara, la plantarea bulbilor de ceapă sau a usturoiului.

Făina de pene poate fi adăugată în sol în timpul plantării direct în cuibul de plantare sau poate fi împrăștiată pe suprafața solului și apoi încorporată.

Trebuie de remarcat că, sunt și alte tipuri de îngrășăminte organice eficiente, cum ar fi cele din alge marine, făină de sânge, oase și carne și altele.

La amestecarea și aplicarea oricărei materii organice, țineți cont de necesarul culturii de anumiți nutrienți, de stadiul de vegetație al plantelor, de tipul de sol, de aciditatea acestuia și de cantitatea de îngrășământ care a fost aplicată anterior.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

De ce se îngălbenește, se usucă răsadul de varză

Una dintre cele mai frecvente întâlnită la răsaduri este...
‹ adv ›

De ce putrezește vârful la tomate, ardei. Cauze și combatere

Petele închise la culoare formate pe fructele de tomate și ardei au mai multe motive, inclusiv acestea ar putea...

Musca morcovului – combatere în grădină și suprafețe extinse

Musca morcovului (Chamaepsila rosae, Psila rosae) este un dăunător care poate produce pagube importante. Larvele muștei morcovului produce mai multe...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole