Preşedintele ACA: Valorificarea produselor apicole în ultimii doi ani a cunoscut o scădere drastică

„În ultimii ani, problemele s-au acutizat în contextul în care şi acest război şi-a pus pecetea peste activitatea noastră, în România intrând cantităţi substanţiale de miere care fac o concurenţă, zicem noi, neloială produselor noastre de calitate.

Şi, de fapt, Uniunea Europeană a recunoscut că jumătate de mierea care intră în Europa ca import este supusă suspiciunii de fals. În aceste condiţii şi la preţurile la care intră mierea există o presiune deosebit de mare asupra produselor noastre.

Valorificarea produselor apicole în ultimii doi ani a cunoscut o scădere drastică, costurile de producţie au crescut foarte mult, preţurile de achiziţie au scăzut în aceeaşi măsură, iar interesul pentru miere este unul modest”, a precizat şeful ACA.

„Până săptămâna viitoare se mai pot depune dosarele de către apicultorii interesaţi şi care corespund din punct de vedere a solicitărilor prin ghidul aprobat pentru această sumă”, a menţionat Fetea.

„Noi suntem nişte oameni optimişti, suntem nişte oameni care credem în albină, iar România are încă un areal melifer bun, valoros.

Avem apicultori profesionişti, desăvârşiţi, avem un material genetic valoros, sigur, despre care mai putem vorbi în perspectivă, când vom avea posibilitatea şi la nivel de minister să-l repunem pe statuia care merită în Legea 566, acea Lege a Zootehniei de unde am fost scoşi prin uşa din dos şi sigur să ne protejăm acest fond genetic: o albină care a demonstrat în timp că suportă toate criticile noastre şi chiar îşi face datoria cu prisosinţă atâta timp cât facem producţii la nivel european în top şi avem efectivele, de asemenea, la un nivel ridicat”, a adăugat preşedintele ACA.

„În ultimii ani, sectorul apicol din România a cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar de la bugetul Uniunii Europene sau naţional şi azi am ajuns să ne situăm pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Spania, ca număr al familiilor de albine şi pe locul doi la producţia de miere.

Prin accesarea acestor programe, apicultorii au putut achiziţiona material biologic cu valoare certificată, stupi şi utilaje apicole moderne pentru dezvoltarea acestei activităţi, în vederea obţinerii de produse competitive atât pe piaţa internă, cât şi la export”, a spus ea.

„În cadrul acestor proiecte se propune în principal implementarea unui sistem inovativ de monitorizare a polenizatorilor, bazat pe tehnologia de identificare prin radiofrecvenţă, în vederea cunoaşterii structurii şi dinamicii activităţii albinelor.

Rezultatele astfel obţinute sunt de o importanţă deosebită în vederea elucidării şi monitorizării comportamentului polenizatorilor în diferite condiţii. Totodată, în cadrul proiectelor de cercetare se testează eficienţa polenizării entomofile asupra elementelor de producţie în condiţii de polenizat sau nepolenizat, stabilindu-se sporul de producţie”, a adăugat oficialul MADR.

„La acest Cod de bune practici agricole sunt incluse cerinţele şi normele europene referitoare la protecţia mediului şi este pus la dispoziţia tuturor direcţiilor agricole judeţene pentru a fi adus la cunoştinţa fermierilor şi apicultorilor”, a concluzionat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

„Agenţia Naţională pentru Zootehnie deţine şi gestionează baza naţională de date. Există la nivel guvernamental un curent în care tot ce înseamnă proceduri, tot ce înseamnă măsuri implementate de către statul român să fie digitalizate.

Astfel, şi noi ca şi agenţie de anul trecut am dezvoltat o bază de date şi profit de ocazia că sunt aici să vă transmit rugămintea de a accesa această bază de date. Ştiţi că la sfârşitul anului în curs trebuie să depuneţi o declaraţie privind numărul de stupi pe care îi aveţi în exploataţie şi să vă înregistraţi.

Noi am observat că sunteţi puţini cei care aţi accesat singuri baza de date. Este foarte uşor să te loghezi în această bază de date electronică şi să dai o declaraţie despre ce stupi ai în exploataţie, în stupină. Mă uit aici în rândurile dumneavoastră şi văd şi oameni tineri care ar putea să utilizeze această bază de date. În România, în momentul de faţă, sunt undeva peste 35.000 de apicultori, undeva la 311 stupine de multiplicare şi patru stupine de elită”, a explicat şeful ANZ.

„Trebuie să avem o bază de date coerentă şi corectă. Este mult mai uşor să accesaţi o bază de date electronică, să vă declaraţi orice eveniment din cadrul exploataţiei dumneavoastră”, a mai spus Bîrcă.

„Îndem pe toţi consumatorii să ia cu încredere mierea de la apicultorii români, această miere deosebită faţă de alte sortimente din alte părţi ale lumii, prezente acum şi prin supermarket-uri. Mierea românească are acea particularitate, este şi uşor sărată de la sudarea apicultorului român şi este o miere curată.

De asemenea, apicultura românească a fost recunoscută. Să nu uităm că timp de 20 de ani, la nivel de Apimondia preşedintele a fost un român: profesorul Veceslav Harnaj.

De asemenea, cred că după 14 ani de interdicţie de a creşte albina în Bucureşti, este momentul să se renunţe la această aberaţie, spunem noi, pentru că în aceşti 14 ani, ca şi coordonator al acelui curent Patrula Apicolă Urbană, am demonstrat că apicultorii români sunt specializaţi, ştiu şi pot să controleze albina şi în mediul urban.

Este păcat pentru că mediul urban este un mediu extrem de curat, mierea urbană peste tot în lume, în Europa, a demonstrat că este o miere curată. Urbanul a devenit un rai al albinelor, iar ruralul de multe ori este un iad, pentru că albina moare”, a mai transmis Marian Pătraşcu.