Sectorul avicol românesc este în pericol, în urma controalelor repetate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), deşi producătorii respectă în totalitate legislaţia europeană după care lucrează, susţin reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).
Potrivit sursei citate, ANPC ar trebui să manifeste acelaşi interes în tematica de control pentru întreaga piaţă având în vedere că, la nivelul anului 2023, conform datelor comunicate de INS, circa 28 – 30% din ceea ce se pune pe piaţă carne de pasăre în România provine din alte state membre sau din import ţări terţe (Ucraina).
Conform sistemului rapid de alertă, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pasăre livrată de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de circa 23% din total importuri. Situaţia în cazul ouălor de consum este asemănătoare.
Salmonella este o bacterie care se găseşte în natură (apă, aer, sol) sub forma a peste 2.500 de serotipuri, din care doar două serotipuri (S.Enteritidis şi S.Typhimurium) sunt relevante din punct de vedere al sănătăţii publice.
Toate serotipurile de Salmonella sunt termosensibile, se distrug la o temperatură aplicată de 65 – 70 de grade Celsius.
Potrivit sursei citate, responsabilitatea supravegherii şi monitorizării pe întregul lanţul de producţie, de la fermă la furculiţă, revine ANSVSA care monitorizează permanent statusul de sănătate al fermelor de păsări în timpul creşterii, înainte de abatorizare şi la abatorizare, în vederea detectării salmonelelor zoonotice în conformitate cu prevederile Reg. 2160/2003.
De asemenea, procedurile de pregătire şi prelevare a probelor în vederea analizelor se fac de către personal specializat în conformitate cu legislaţia specifică. În caz contrar probele sunt nerelevante şi fără valoare juridică.
Potrivit sursei citate, culoarea pielii variază de la un galben foarte puţin intens la un galben aproape portocaliu în funcţie de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor. Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten se află porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuţi în aer liber.
Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens. În ultimul timp au apărut şi produse concentrate în betacaroten obţinute din plante şi autorizate de UE care pot fi utilizate în hrana puilor şi care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intens, transmit reprezentanţii UCPR.
Poziţia UCPR, agreată de toţi membrii asociaţiei, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obţinuţi din plante. UCPR nu agreează utilizarea de substanţe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru-totul legislaţia europeană.
ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creştere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere şi furaje finite şi nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanţe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenuşului ouălor.
În aceste context, UCPR face un apel către autorităţile abilitate ale statului „să-şi profesionalizeze controlul pe produse agroalimentare”, să respecte propria legislaţie şi legislaţia europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor cât şi al fermierilor. Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil şi foarye uşor de dezechilibrat.
Reacţia UCPR vine la o zi după ce preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, a avertizat asupra comercializării unor pui de găină „îngălbeniţi” pentru a părea mai sănătoşi, precizând că va informa toate instituţiile ce pot verifica cum s-a ajuns în această situaţie.
În aceeaşi zi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Dănuţ Păle, a subliniat că ieşirile din spaţiul public referitoare la siguranţa produselor alimentare fără a aştepta analizele de la laboratoare autorizate nu fac decât să creeze o problemă atât autorităţilor, cât şi consumatorilor şi industriei de creştere a păsărilor din România.
În pomicultura modernă, gestionarea optimă post-recoltă este de o importanță crucială. Practicile post-recoltă, în special depozitarea la rece, joacă...