12.9 C
București
luni, 8 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleFechet: Amendamentele depuse la Legea pentru completarea Codului Silvic au fost adoptate...

Fechet: Amendamentele depuse la Legea pentru completarea Codului Silvic au fost adoptate de Parlament

Amendamentele depuse la Legea pentru completarea Codului Silvic au fost adoptate de Parlamentul României şi rezolvăm astfel o serie de probleme semnalate de către români, a scris, marţi, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pe pagina sa oficială de Facebook.

„Este oficial: amendamentele pe care le-am depus la Legea pentru completarea Codului Silvic au fost adoptate de Parlamentul României. Rezolvăm astfel o serie de probleme ale românilor, care mi-au fost foarte des semnalate şi în judeţul Bacău.

Soluţiile pentru moştenitorii de păduri fără succesiune au fost votate de colegii mei, din Camera Deputaţilor, for decizional. Eram în situaţia în care o persoană moştenitoare a unei suprafeţe de pădure, deşi plătea impozit şi pază, era în imposibilitatea de a merge la ocolul silvic, pentru a-i solicita inginerului silvic valorificarea lemnului de pe proprietatea personală.

Acum aceste situaţii au fost remediate. Cea de-a doua situaţie soluţionată este cea a întârzierilor privind publicarea amenajamentelor silvice în Monitorul Oficial. Aceste documente vor putea fi de acum publicate direct pe pagina web a ministerului.

Prin amendamentul pe care l-am depus în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi care a fost votat în Parlament, am deblocat aproape 200 de amenajamente silvice pentru o suprafaţă de 284.000 hectare”, a explicat Fechet.

La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, ministrul Mediului anunţa, într-o conferinţă de specialitate, că proiectul noului Cod Silvic a fost transmis către toate ministerele pentru avizare.

„Rămâne de văzut dacă statul român e sau nu cel mai prost administrator, pentru că atunci când discutăm despre tăieri ilegale sau discutăm despre management defectuos al fondului forestier, aş spune că şi în locurile de stat şi în cele private se întâmplă şi lucruri bune, şi lucruri care n-ar trebui să se întâmple.

Însă, în contextul în care discutăm despre noul Cod Silvic şi în contextul în care discutăm despre digitalizarea silviculturii din România şi despre această campanie de împădurire în afara fondului forestier, finanţată din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cred că s-ar cuveni să încep prin a spune că o legislaţie primară bună este esenţială atunci când doreşti să reformezi un sistem.

Fără legislaţie adecvată, probabil că e mult mai greu să reuşeşti să faci anumite lucruri. Pe această cale pot să anunţ că, astăzi, am trimis tuturor celorlalte ministere, cred că sunt 17 în total, care urmează să avizeze proiectul pe Codul Silvic”, a spus Fechet.

Referitor la una dintre noile prevederi ale Codului Silvic, respectiv accesul în păduri, oficialul a precizat că acest lucru poate să însemne pe lângă recreere, şi acces la resursele pe care pădurea le pune la dispoziţie.

Conform Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 hectare).

De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate de pădure).

În plus, documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora.

Totodată, se acordă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi.

Astfel, minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.

O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariţia termenului de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.

În context, va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic.

De asemenea, toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”.

Orice român se va putea bucura de pădurile României şi va avea dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, atât deţinută de statul român, cât şi privată. 

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Controale pe linie silvică simultan în judeţele Maramureş, Satu Mare şi Suceava

Poliţiştii Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Maramureş efectuează, în perioada 14-15 martie, ample...

Romsilva a anunțat că va regenera în acest an peste 12.000 de hectare în fondul forestier de stat

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 26 milioane de puieți forestieri și va regenera 12.087 hectare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole