Conflictul de la graniţa României a adus numeroase provocări în sectorul agricol şi în acest an, iar importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina au avut un impact negativ asupra veniturilor fermierilor români, care s-au confruntat cu preţuri scăzute, concurenţă neloială pe piaţă şi dificultăţi tot mai mari în finanţarea activităţii agricole.
Autorităţile au fost nevoite încă de la începutul acestui an să solicite ajutorul Comisiei Europene, avertizând că peste 3 milioane de tone de cereale şi oleaginoase din ţara vecină intraseră deja în România, la preţuri mult mai mici decât puteau produce fermierii români.
Astfel, ministrul Agriculturii de la acea vreme, Petre Daea, alături de omologii săi din alte cinci state est-europene, au cerut Bruxelles-ului instrumente specifice de compensare pentru fermierii afectaţi de importurile ieftine din Ucraina şi de imposibilitatea acestora de a-şi vinde marfa.
Asociaţia Clubul Fermierilor Români atrăgea atenţia la acea vreme că importurile de porumb, grâu, floarea-soarelui şi rapiţă din Ucraina, la preţuri de 40-100 euro/tonă, afectează major fermierii români, care nu mai pot să-şi comercializeze marfa, confruntându-se totodată şi cu costuri suplimentare de stocare.
O altă problemă semnalată de fermieri tot în urma importurilor ieftine de cereale ucrainene a fost cea referitoare la calitatea produselor care intrau pe teritoriul României, însă datele anunţate în februarie de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au arătat că cele 8.500 de probe prelevate din produsele care au intrat în România nu au prezentat depăşiri de parametri, iar produsele erau sigure pentru consumul uman şi pentru hrana animalelor.
Nemulţumirile fermierilor din ţările est-europene iau amploare
Începutul primăverii aduce mari nemulţumiri agricultorilor din estul Europei care şi-au văzut invadate pieţele cu cerealele ieftine din Ucraina, determinând ample proteste în Polonia şi Bulgaria, în contextul în care Comisia Europeană a propus, la sfârşitul lunii februarie, prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Spre finalul lunii martie, Comisia Europeană a anunţat că va recurge la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.
Însă, sprijinul financiar propus de Bruxelles a fost extrem de mic, de 56,3 milioane de euro, din care Poloniei îi revenea 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane, iar României, cea mai mică sumă, respectiv 10,05 milioane euro. În plus, CE a autorizat cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat. Propunerea a fost aprobată în data de 30 martie 2023.
Mai multe organizaţii ale fermierilor din România au solicitat un mecanism real de sprijin în urma tranzitului cerealelor din Ucraina, care le-a adus pagube de sute de milioane de euro.
„Fermierii români refuză aceste sume derizorii, în semn de protest”, au susţinut reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro.
Chiar dacă s-a declarat nemulţumit de suma primită de la CE, catalogând-o drept „derizorie” şi a solicitat o revizuire a formulei de calcul, ministrul Daea a transmis fermierilor că nu poate refuza niciun cent de la Comisia Europeană, pentru că „orice ban adus în ţară este binevenit”.
Pe acest subiect a intervenit şi preşedintele României, Klaus Iohannis, afirmând că este posibil ca datele furnizate de Ministerul Agriculturii să nu fi fost „gândite profund”, însă a adăugat că Executivul comunitar ar fi trebuit să ţină cont de „sacrificiile imense” făcute de România pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.
Finalul lunii martie a consemnat un protest al agricultorilor români în faţa Comisiei Europene, susţinut de o delegaţie a Asociaţiei Forţa Fermierilor (AFF), care au dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la situaţia grea în care se află reprezentanţii sectorului agroalimentar din România.
„Este momentul să dăm un semnal clar aici, în capitala Uniunii Europene. Fermierii români au fost în prima linie a efortului european de ajuta Ucraina. Fermierii români au făcut sacrificii, au renunţat la venituri şi marje de profit. Acest efort trebuie să fie recunoscut şi apreciat”, a spus atunci Gabi Corodeanu, membru AFF.
În data de 7 aprilie, aproape 7.000 de fermieri români, membrii ai Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), au protestat masiv în mai multe localităţi din România, inclusiv în Bucureşti.
Ei şi-au strigat nemulţumirile faţă de „alocarea infimă, arbitrară şi discriminatorie” a mai puţin de 18 procente din suma totală pusă la bătaie de CE, în condiţiile în care ţara noastră a servit drept platformă logistică şi a facilitat tranzitul pentru circa 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina.
Opoziţia cere demisia ministrului Agriculturii
Suma derizorie obţinută de România a fost însă un bun prilej şi pentru opoziţie să ceară demisia ministrului Agriculturii, Petre Daea.
„Ministrul polonez al Agriculturii şi-a dat demisia, după ce Polonia a primit ajutoare de 29,5 milioane euro. Nici vorbă că Daea să-şi dea demisia, deşi suma de 10,5 milioane de euro înseamnă mai nimic pentru România. Atât a putut ministrul PSD al Agriculturii să facă pentru fermierii români. Daea nu a negociat nimic la Bruxelles”, a spus senatorul USR, Sebastian Cernic, membru în comisia de Agricultură.
Şi europarlamentarul Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură, a transmis că problemele fermierilor afectaţi de importul de cereale din Ucraina au nevoie de soluţii, atât la nivel naţional, cât şi european, solicitând co-premierilor Ciucă şi Ciolacu „să nu joace viitorul agriculturii româneşti, credibilitatea, prestigiul şi greutatea României în Uniunea Europeană pe mâna unui ministru incompetent şi a unor interese politicianiste mărunte”.
În data de 12 aprilie, USR şi Forţa Dreptei au depus o moţiunea simplă împotriva ministrului Petre Daea, fără succes de altfel, care, în opinia lor, era un ministru din alte vremuri, care „ne face doar să ne amuzăm din când în când şi să ne rugăm să plouă”.
Singurul membru al Guvernului care a susţinut că situaţia legată de cerealele provenite din Ucraina este o problemă de comerţ, nu neapărat de agricultură, a fost Sorin Grindeanu, oficialul de la Transporturi, acesta precizând că responsabilitatea „nu trebuie aruncată 100% în spatele ministrului Agriculturii, pentru că nu acesta face comerţ”.
Ţări din estul Europei interzic unilateral importurile de cereale din Ucraina
Situaţia creată pe pieţele celor şase state-membre de importul produselor agroalimentare din Ucraina a început să fie abordată în mod unitar, Polonia şi Ungaria fiind primele ţări care au decis să interzică unilateral importurile ucrainene pentru a proteja sectorul agricol local, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune.
S-au alăturat ulterior, Slovacia şi Bulgaria, pe motiv că un aflux de cereale ieftine din Ucraina ameninţă veniturile fermierilor lor. Toate aceste ţări au fost criticate de Bruxelles, care a apreciat că acestea ar putea încălca politica comercială a blocului comunitar.
România s-a abţinut să facă acest lucru, dar a precizat că va adopta restricţiile care vor fi convenite în cadrul unui acord mai amplu la nivelul UE.
Astfel, în urma unor discuţii avute de ministrul român al Agriculturii cu omologul său ucrainean, România a anunţat că va restricţiona exportul de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina, va implementa măsuri de securizare suplimentară pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul ţării şi va institui controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina.
La finele lunii aprilie, Polonia şi alte patru state membre UE, inclusiv România, au convenit o serie de restricţii privind cerealele din Ucraina în cadrul unui acord cu Executivul comunitar, înlocuind interdicţiile lor unilaterale impuse la importurile de cereale din Ucraina. Măsurile urmau să se aplice la grâu, porumb, rapiţă, seminţe şi ulei de floarea soarelui până la data de 5 iunie, cu posibilitatea de a fi extinse până la finele anului.
Astfel, decizia Comisiei Europene prin care s-au instituit măsuri preventive excepţionale şi temporare cu privire la importurile unui număr limitat de produse din Ucraina a intrat în vigoare din data de 2 mai 2023.
CE alocă fonduri mai mari pentru România
Totodată, Executivul comunitar a transmis că va mai aloca încă 100 de milioane de euro din fondul de criză pentru sprijinirea celor mai afectate ţări de importurile agricole ucrainene. România urma să primească de această dată 29,73 milioane de euro, a doua sumă după Polonia (39,33 milioane de euro).
O lună mai târziu, pe 23 mai, fermierii români participă la Bruxelles, la manifestul fermierilor şi cooperativelor organizat de Grupul de la Vişegrad extins (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria şi Slovacia), nemulţumiţi în continuare de dezechilibrele grave din sectorul agroalimentar.
Reprezentanţii asociaţiei din România au susţinut că stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru acea perioadă a anului, iar odată cu următoarea recoltă exista posibilitatea să nu aibă cui să vândă, dar şi să nu fie loc de depozitare pentru cerealele şi seminţele oleaginoase din recolta viitoare.
Potrivit acestora, culoarele de solidaritate nu funcţionau, situaţia fiind cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în UE, unde au fost importate grâu, porumb şi soia, chiar dacă acestea erau destinate ţărilor terţe sau cumpărătorilor tradiţionali de produse ucrainene.
Pentru că situaţia nu dădea semne de redresare, în data 5 iunie, Comisia Europeană a decis prelungirea interzicerii importurilor de cereale din Ucraina, pentru ţările din estul Europei, până la data de 15 septembrie 2023.
Rotativa guvernamentală din luna iunie l-a adus la şefia Ministerului Agriculturii pe preşedintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, Florin Barbu, care încă din audieri a transmis că va insista la Comisie pentru prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina, dar şi pentru introducerea de zece noi produse pe lista de restricţii, precum mierea, carnea, zahărul, făina, mălaiul, cartofii. Lucru care nu s-a şi întâmplat, chiar dacă au fost făcute aceste solicitări la Comisie.
La finalul verii, Florin Barbu cerea Comisiei Europene prelungirea restricţiilor pentru importurile de cereale din Ucraina, dar şi o subvenţie de 30 de euro/tonă pentru acoperirea cheltuielilor fermierilor români cu transportul pe zona de export.
Acesta a transmis că a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la graniţa României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia, pentru prelungirea restricţiilor până la 31 decembrie 2023, mai ales că ministrul ucrainean al Agriculturii a confirmat că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele ucrainene.
Chiar şi comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, declara la acea vreme că interzicerea temporară a vânzărilor de cereale ucrainene scutite de taxe vamale ar trebui prelungită până la finalul anului, însă declaraţia sa contrazicea politica Executivului comunitar.
Noi soluţii după ridicarea restricţiilor la 15 septembrie
Cu toate acestea, Executivul comunitar a pus punct pe 15 septembrie interdicţiei introduse de cele cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.
Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că vor păstra propriile lor restricţii, în pofida deciziei Comisiei Europene. Ulterior, Kievul anunţă că a depus o plângere la OMC împotriva acestor ţări, care au prelungit embargoul asupra importurilor de cereale din Ucraina, în pofida deciziei venite de la Bruxelles.
Pe de altă parte, ministrul român al Agriculturii a dat asigurări fermierilor români că, începând cu data de 15 septembrie, timp de 30 de zile, nu va intra niciun bob de grâu sau de porumb din Ucraina.
„În momentul de faţă, în România nu a intrat şi nu va intra un bob de grâu din Ucraina. Mai mult de atât, aşteptăm planul transmis de Ucraina, pentru a încerca să licenţiem împreună societăţile comerciale. Vreau să-i asigur pe toţi fermierii români, să stea calmi, pentru că nu va intra pe o perioadă de 30 de zile niciun bob de cereale din Ucraina”, a declarat la acea vreme Florin Barbu.
La rândul său, preşedintele Pro Agro, Ionel Arion, a transmis că fermierii sunt dispuşi să aştepte 30 de zile pentru implementarea acestui mecanism, iar dacă nu vor fi respectate aceste decizii fermierii vor reacţiona în consecinţă.
În plus, Ucraina prezintă UE un Plan de acţiune privind exporturile sale, astfel încât să nu se producă perturbări în pieţele agricole ale ţărilor membre vecine, prin care se prevedea introducerea unui sistem de licenţiere a producătorilor agricoli. În cazul în care aceste decizii nu ar fi fost respectate, România urma să ia măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat atunci o serie de decizii luate de România pentru creşterea nivelului de tranzit al grânelor prin România, având în vedere că Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din UE, numite „coridoare de solidaritate”, pentru exporturile sale de cereale, după ce Rusia a abandonat în iulie acordul internaţional care permitea transportarea în siguranţă a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
Astfel, trei dintre deciziile luate vizau navigarea în mod continuu pe Sulina, creşterea numărului de piloţi şi transbordarea cerealelor direct de pe un vapor pe altul.
La începutul lunii octombrie a fost făcut public mecanismul de autorizare a operatorilor economici români pentru importul de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi rapiţă din Ucraina şi din Republica Moldova, iar Florin Barbu a transmis că importurile de cereale din aceste ţări vor fi permise numai în baza unui acord de punere pe piaţă eliberat de Ministerul Agriculturii şi doar pentru fermierii şi procesatorii care demonstrează că au nevoie de aceste cantităţi pentru completarea stocurilor.
Lipsa unui astfel de acord sau utilizarea în alte scopuri atrăgea amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei, precum şi suspendarea dreptului de a solicita emiterea de alte acorduri.
Toate aceste decizii sunt încă valabile până la 31 decembrie 2023, după care vor trebui găsite noi soluţii.
La finele lunii noiembrie, un nou mesaj referitor la creşterea capacităţii de transport pentru cerealele din Ucraina vine de la premierul Marcel Ciolacu, care a transmis că România şi-a asumat un rol de maximă importanţă în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către pieţele internaţionale.
„România şi-a asumat un rol de maximă importanţă în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către pieţele internaţionale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din ţara noastră. În perioada următoare este vizată o creştere a capacităţii de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaţionali şi ai Uniunii Europene”, a declarat atunci Marcel Ciolacu.
Zilele trecute la dezbaterile pe bugetul de stat pentru anul 2024, ministrul Agriculturii a anunţat că România a exportat în acest an mai mult grâu decât a făcut tranzit Ucraina cu acest produs.
„Fermierii români au exportat în anul 2023 nouă milioane tone de grâu, iar tranzitul pe care l-a făcut Ucraina prin portul Constanţa a fost de 7,5 milioane tone. Fermierii români au putut valorifica cereale şi vreau să-i mulţumesc domnului ministru Grindeanu, pentru că a realizat fluxuri separate, dane separate pentru fermierii români. Deci nu e nicio problemă cu tranzitul şi cu exportul de cereale din România pentru fermierii români. Am date clare de la vamă, România a exportat mai mult grâu decât a făcut tranzit Ucraina”, a transmis şeful de la Agricultură, Florin Barbu.
Cerealele ucrainene au generat o activitate record în portul Constanţa
Reprezentanţi ai autorităţii portuare au declarat că în primele 11 luni ale acestui an portul Constanţa a expediat 32,6 milioane de tone de cereale, în condiţiile în care cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, după invazia rusească de anul trecut. Cerealele ucrainene ajung în Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi cu barjele pe Dunăre.
În perioada ianuarie – noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la 11,7 milioane de tone până la finele lunii octombrie, şi 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Obiectivul României de a majora capacitatea de tranzit pentru cerealele ucrainene la patru milioane de tone pe lună trebuie susţinut însă de modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere şi în jurul portului Constanţa, folosind fondurile europene.
