17.1 C
București
vineri, 5 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricolePatronatul Peştelui din România: Aproape 70% dintre fermele piscicole ar putea falimenta...

Patronatul Peştelui din România: Aproape 70% dintre fermele piscicole ar putea falimenta până anul viitor

Patronatul Peştelui din România (PPR) estimează că 70% dintre fermele piscicole ar putea falimenta anul viitor, cel mai târziu, după ce au accesat fonduri europene în perioada de programare 2014 – 2020, iar Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) a decis să le ceară să returneze o parte din fondurile investite.

Vicepreşedintele PPR, Alexandru Bonea, că:

„Majoritatea fermelor piscicole care au accesat fonduri nerambursabile pentru investiţii au primit procese verbale pentru recuperarea a 40% din valoarea proiectelor, din cauză că Autoritatea de Management (AM) pentru POPAM, în urma unor controale efectuate de Comisia Europeană, a decis să reducă aportul în natură al fermelor de la 50% la 10%, pe măsura „Investiţii productive în acvacultură”.

„Programarea 2014 – 2020 a generat un conflict grav care s-ar putea să închidă – estimăm noi, ca asociaţie de producători – circa 70% din sector, deoarece, din nou, proiectele de investiţii cu aport în natură au început să primească procese verbale de recuperare creanţe, nu din vina beneficiarilor, ci a celor care au făcut ghidurile şi nu le-au aliniat după regulamentele europene. Din câte ştim, sunt 88 de societăţi afectate care au făcut 120 de proiecte. Până acum, s-au făcut procese verbale de 38 de milioane de euro, dar noi estimăm că valoarea acestora va ajunge la 42 de milioane de euro. Adică, practic, e vorba de 40% din cei 110 milioane de euro care au fost alocaţi. Nu doar că (banii europeni – n.r.) nu au avut efectul scontat, ci au generat colaps total în sector”, a menţionat Alexandru Bonea.

El a amintit că acvacultorii s-au confruntat cu aceeaşi problemă în accesarea fondurilor nerambursabile şi în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi a criticat faptul că finanţările dedicate pisciculturii sunt accesibile şi primăriilor.

„Pe fiecare programare, fondurile pe POP (Programul Operaţional pentru Pescuit – n.r.) au fost de aproximativ 230 milioane de euro. De fiecare dată, pentru investiţii în acvacultură s-au folosit circa 110 milioane de euro, restul revenind comunităţilor de pescari, organizaţiilor neguvernamentale sau cercetării. Doar că ONG-urile sau unităţile administrativ-teritoriale folosesc nişte bani de pe o axă pentru pescuit şi acvacultură în scopul dezvoltării comunităţilor locale, ele având alte zeci de măsuri şi programe pe care pot aplica, ceea ce diminuează drastic suma, aproape o înjumătăţesc. Al doilea aspect este legat de o proastă implementare a AM-ului care, indiferent de ce perioadă de programare vorbim, când a încercat să compenseze siturile Natura 2000 sau păsările ihtiofage, a generat o problemă pentru 26 de societăţi. Au fost luaţi înapoi circa 20 de milioane de euro. Dacă a fost un grad de implementare de 80%, mai scădem probabil vreo 20 de milioane de euro, vedem că nu au fost atât de mulţi bani băgaţi pe programarea 2007 – 2013”, a mai spus vicepreşedintele PPR.

În opinia sa, statul român trebuie să acopere pagubele produse de păsările ihtiofage de la bugetul de stat, nu din fondurile europene destinate dezvoltării, cu atât mai mult cu cât compensarea pierderilor este prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate şi nu este pusă în practică nici în momentul de faţă.

„Ar trebui să rezolvăm cea mai gravă problemă, a siturilor Natura 2000. Suntem conştienţi că statul nu va putea compensa aceste pierderi 100%, pentru că acestea depăşesc valoarea producţiei vândute. Vrem alinierea legislaţiei, să găsim o metodă prin care să ne protejăm producţia, o metodă pe care Ministerul Mediului să ne lase să o folosim. Iar doi, să ni se acorde o despăgubire pentru ceea ce consumă (păsările ihtiofage – n.r.), fie ea cât de mică, să acopere parte din costul de pompare a apei sau o parte din costul de furajare”, a arătat vicepreşedintele Alexandru Bonea.

Reprezentantul PPR a amintit că legea acvaculturii aflată în dezbaterea Senatului ar fi „un pas uriaş înainte” pentru sector, deoarece piscicultura este singurul domeniu al agriculturii din România care nu beneficiază de niciun sprijin financiar.

„E important să ne separăm de pescuit, pentru că (pescuitul şi piscicultura – n.r.) sunt două activităţi total diferite. Pescuitul se referă la activitatea din mediul natural, Delta Dunării, mări, oceane, iar acvacultura se desfăşoară în ferme care sunt concesionate şi se gospodăresc singure. Nu au nicio legătură una cu alta. Sperăm că odată cu intrarea în vigoare a acestei legi să beneficiem şi noi, aşa cum beneficiază şi colegii noştri din UE, de diferite scheme de ajutor de stat sau diferite subvenţii care să ne facă să fim competitivi”, a afirmat acesta.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Creșterea peștilor: popularea cu puiet a iazurilor

Creșterea peștilor se poate practica în apele naturale, în...
‹ adv ›

Eurostat: Flotele UE au prins anul trecut 3,4 milioane de tone de peşte

Cantitatea totală de peşte capturat în Uniunea Europeană s-a situat anul trecut la aproximativ 3,4 milioane de tone greutate...

Fermierii din acvacultură vor protesta pe 12 iulie în faţa Ministerului Agriculturii

Fermierii din acvacultură vor organiza un protest miercuri, 12 iulie, în intervalul orar 11:00 - 15:00, în faţa Ministerului...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole