19.9 C
București
vineri, 12 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleVinurile românești - creștere și succesul major la Winelovers Wine Awards

Vinurile românești – creștere și succesul major la Winelovers Wine Awards

Vinurile românești au avut un an de excepție la Winelovers Wine Awards din 2023, obținând nouă medalii de aur, 27 de argint și șapte de bronz, precum și trei premii „Best of” acordate producătorilor români, se arată într-un articol realizat de Richard Siddle, publicat pe the-buyer.net, în baza informațiilor Winelovers Wine Awards.

Conform statisticilor OIV, în prezent România este clasată pe locul cinci în Europa și pe locul zece în lume în ceea ce privește numărul total de hectare cultivate cu viță de vie. Cu toate acestea, doar un procent mic din vin este exportat – în jur de 5-6%, majoritatea cramelor bazându-se pe consumul intern.

Principalele piețe de export pentru vinurile românești sunt Germania, Marea Britanie și Olanda. Cea mai mare producție din țară provine de la câteva crame, cum ar fi Crama Recaș.

Regiunile viticole ale României sunt situate între 44 și 48 de grade latitudine nordică, având un climat temperat continental, cu veri fierbinți (cu temperaturi medii ridicate în iulie) și ierni relativ aspre.

Influența moderatoare a Mării Negre este favorabilă viticulturii, în timp ce Carpații blochează masele de aer arctic și siberian din nord și nord-est. Pot exista ierni când temperaturile scad sub -20°C, cu precipitații relativ reduse în timpul verii, ceea ce înseamnă că seceta este uneori o problemă.

Variația solurilor, de la stâncos la nisipos și argilos, contribuie de asemenea la diversitatea stilurilor de vin.

Regiunile viticole ale României sunt: Podișul Transilvaniei, Banat, Dealurile Olteniei și Munteniei, Dealurile Moldovei, Terasele Dunării, Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei, Nisipuri și alte terenuri favorabile din sudul țării. În prezent, există 34 de DOC-uri înregistrate în regiunile viticole.

Cele opt regiuni viticole ale României (realizat de Iulian Bărbuceanu, Atlasul vinului românesc):

Succesul vinurilor românești la Winelovers Wine Awards

Succesul colectiv al României reflectă exact ceea ce reprezintă Winelovers Wine Awards, oferind o platformă pentru cele mai influente vinuri din Europa Centrală și de Est, dar și o oportunitate pentru vinăriile, comercianții, experții și consumatorii din regiune să se întâlnească.

Cei 11 producători români care au participat la Winelovers Wine Awards din 2023 și-au lăsat cu siguranță amprenta, plecând acasă cu multiple premii și medalii. Aici, aruncăm o privire mai atentă asupra ceea ce se întâmplă în întreaga Românie.

Producția de vin în ceea ce este acum România datează din antichitate, cu grecii aducând struguri în zonă prin intermediul Mării Negre între anii 600 și 500 î.Hr. În Evul Mediu, mănăstirile au jucat un rol major în dezvoltarea culturii viței de vie și a vinului, în special în regiunile Valea Călugărească și Drăgășani, precum și în Transilvania.

Ca în multe părți ale Europei, epidemia de filoxeră din secolul al XIX-lea a distrus majoritatea vițelor de vie și aici.

Replantarea a fost efectuată cu ajutorul francezilor, iar primele apelații de origine au fost stabilite la începutul secolului al XX-lea prin reglementări viticole. În perioada comunistă 1944-1989, suprafața multor soiuri autohtone a scăzut, fiind preferate soiurile cu randament mai mare.

După schimbarea regimului, investițiile străine și fondurile UE au început să restaureze patrimoniul viticol al țării.

Soiuri internaționale și locale

Soiurile de struguri din România includ atât soiuri internaționale, cât și autohtone. Cele mai populare soiuri internaționale de struguri albi sunt Chardonnay, Pinot Grigio și Sauvignon Blanc, în timp ce pentru soiurile de struguri negri, cele mai întâlnite sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah și Pinot Noir.

Chardonnay și Cabernet Sauvignon produc cele mai proeminente vinuri premium. Majoritatea viticultorilor cultivă fie doar soiuri internaționale, fie hibrizi între soiuri internaționale și locale.

Cele mai proeminente soiuri autohtone sunt Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Fetească Neagră și Băbească Neagră.

România încă nu și-a găsit soiul emblematic, dar unele crame cred că există un potențial mare în soiurile autohtone. Atât Fetească Regală (cel mai cultivat soi din țară), cât și Fetească Neagră au șanse bune de a concura pentru acest titlu.

Fetească Neagră este cel mai vechi soi autohton de struguri din România. Rezistă atât la frig, cât și la secetă. Maturizarea este tardivă, iar pielița este groasă, cu un pigment puternic. Produce vinuri corpolente, cu taninuri medii. În zilele noastre, este mai des produs ca vin monovarietal, dar în trecut era adesea amestecat cu soiuri internaționale.

Vinul distinctiv Fetească Neagră este cunoscut pentru culoarea sa roșu rubiniu intens, aroma caracteristică de mure și aromele sale de cireșe negre, prune și ciocolată. Păstrat corespunzător, se maturizează bine. Este un strugure versatil, care poate fi produs în versiuni seci, dulci și demiseci.

Există și alte soiuri de struguri negri mai puțin cunoscute, dar cu personalitate, cum ar fi Negru de Drăgășani și Novac. Soiurile albe Frâncușă și Șarbă, care provin din estul României, produc de asemenea vinuri minunate. Ele fac vinuri excelente de bază pentru spumante, dar pot fi folosite și pentru a produce vinuri liniștite plăcute și unice.

Știați că? Tămâioasă Românească, cunoscută și sub numele de Muscat Românesc, este unul dintre cele mai vechi soiuri produse la nivel mondial. Rezultat al încrucișării Muscat Blanc à Petit Grains, combină arome de parfum, struguri, flori și mirodenii.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

DPA: Vânzarea de terenuri agricole din fosta Germanie de Est aflate în proprietatea statului va înceta

Guvernul de la Berlin va pune capăt vânzării de terenuri agricole din fosta Germanie de Est aflate în proprietatea...

ANF: Reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă în probe din mărar, spanac, ceapă verde şi pătrunjel

Mărarul, spanacul, ceapa verde şi pătrunjelul sunt verdeţurile care au avut reziduuri de pesticide cu valori mai mari decât...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole