Proiectul legislativ european menit să diminueze drastic folosirea pesticidelor în UE a trecut marţi o primă etapă în Parlamentul European, în pofida ostilităţii dreptei, dar negocierile cu statele membre asupra acestui text mai au de aşteptat, transmite France Presse.
În schimb, o declaraţie simbolică distinctă care cere interzicerea completă a glifosatului a fost respinsă în comisa parlamentară a legislativului european, înaintea votului pe care statele UE ar urma să-l dea în noiembrie asupra folosirii acestui erbicid pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îl consideră a fi un „cancerigen probabil”.
Legislaţia asupra pesticidelor propusă în iunie 2022 de către Comisia Europeană prevede reducerea la jumătate până în anul 2030, faţă de perioada 2015-2017, a folosirii produselor fitosanitare chimice în UE şi a riscurilor ce rezultă din acestea.
Acest obiectiv obligatoriu se regăseşte în textul adoptat marţi de eurodeputaţii din Comisia de Mediu. Acest text, aprobat de europarlamentarii de stânga şi de liberalii grupului Renew, dar respins cu înverşunare de Partidul Popular European (PPE) şi de majoritatea organizaţiilor agricole, ridică la 65% obiectivul reducerii până în 2030 a utilizării „produselor cele mai periculoase”, faţă de ţinta de 50% propusă de Bruxelles.
Pentru a promova folosirea „compuşilor de substituţie”, eurodeputaţii cer Comisiei Europene să fixeze un obiectiv pentru orizontul anului 2030 în vederea creşterii comercializării „pesticidelor cu risc redus” şi a produselor de biocontrol, pentru care Bruxellesul este îndemnat să accelereze procedurile de autorizare.
Eurodeputaţii doresc ca fiecare stat membru al UE să adopte obiective naţionale în funcţie de vânzările anuale de pesticide, de nivelul lor de risc şi de suprafaţa agricolă, iar Bruxellesul să verifice dacă aceste ţinte sunt suficient de ambiţioase.
Conform proiectului iniţial, pesticidele chimice ar urma la modul general să fie interzise în „zonele sensibile”, respectiv în spaţiile urbane verzi, terenurile de joacă şi de sport, drumurile publice, ariile protejate Natura-2000, dar aceste dispoziţii au fost relaxate de eurodeputaţi, care au introdus în text posibilităţi pentru derogări.
Aplicarea noilor reguli ar urma să fie progresivă, „pentru a minimiza orice implicaţie asupra securităţii alimentare”, ceea ce însă nu a convins PPE, organizaţia sindicatelor agricole Copa-Cogeca şi statele membre ostile textului.
Pe fondul opoziţiei tot mai mari faţă de legislaţiile de mediu europene, miniştrii agriculturii din statele UE nu s-au pronunţat încă asupra textului. Ei au cerut Comisiei Europene un nou studiu de impact care să evalueze eventualele scăderi ale randamentelor agricole, studiu care a fost întocmit vara aceasta. Mai multe state cer în plus aşa-numite „clauze-oglindă” care să impună aceleaşi reguli şi produselor agricole importate din state terţe.
Textul urmează să fie supus votului eurodeputaţilor în plen în noiembrie, înaintea viitoarelor negocieri cu statele membre (Consiliul UE) după ce acestea îşi vor fi stabilit poziţia.
