O coaliție a 11 țări din UE a propus eliminarea țintelor naționale din propunerea UE de a reduce la jumătate utilizarea și riscul pesticidelor până în 2030, care acum ar putea fi integrată în poziția oficială a Consiliului ca parte a discuțiilor interinstituționale.
Propunerea inițială a Comisiei privind reglementarea utilizării durabile a pesticidelor, prezentată în iunie 2022, propune calculul țintelor naționale de reducere, care, împreună, să atingă o țintă globală la nivelul UE de reducere cu 50% până în 2030.
Astfel, executivul UE a avut ca obiectiv crearea unor ținte personalizate, calculate anual, concepute pentru a se adapta la diferențele dintre multe dintre țările UE în ceea ce privește utilizarea pesticidelor, precum și provocările cu care se confruntă, asigurând în același timp o direcție generală comună.
„Fiecare stat membru va contribui, prin adoptarea și atingerea țintelor naționale la realizarea până în 2030 a unei reduceri la nivelul uniunii de 50% atât a utilizării, cât și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor„”, se menționează în propunerea Comisiei, adăugând că această evoluție „va fi calculată anual” de executivul UE.
Cu toate acestea, o coaliție a 11 state membre a propus o rescriere a propunerii SUR pentru a elimina complet referirea la țintele naționale, conform unei contribuții scurse la lucrările Consiliului UE, văzută de Euractiv, dar care nu este accesibilă publicului larg.
Propunerea a fost înaintată de Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia și a fost prezentată într-o întâlnire de lucru luni (16 octombrie).
În loc de ținte naționale, propunerea sugerează ca fiecare stat membru să descrie în planul său de acțiune național „acțiunile care urmează să fie întreprinse pentru a contribui la atingerea țintelor de reducere a consumului de pesticide al Uniunii pentru 2030”.
Textul elimină și o referire din propunerea Comisiei la metodologia de calcul a acestor ținte naționale.
Aceste acțiuni ar trebui să fie „bazate pe principii științifice și statistice solide”, conform propunerii, care enumeră mai mulți factori de luat în considerare atunci când se proiectează aceste acțiuni.
Aceasta include, de exemplu, nevoile de securitate alimentară, disponibilitatea unor măsuri non-chimice „economic și tehnic justificate” și tipurile de dăunători prezenți în fiecare stat membru.
Propunerea adaugă că aceste acțiuni pot fi adaptate dacă circumstanțele se schimbă.
Acest lucru include, de exemplu, dacă necesitatea de a utiliza produse de protecție a plantelor mai periculoase a „crescut din cauza lipsei de alternative” sau apariția de noi dăunători, fie din specii invazive, fie din efectele rezultate din schimbările climatice, precum și schimbările în rezistența dăunătorilor.
Cu toate acestea, această listă nu este exhaustivă, propunerea adăugând că statele membre au, de asemenea, dreptul de a „modifica corespunzător” acțiunile din motive imprevizibile, altele decât cele menționate în propunere.
Propunerea SUR este în prezent în discuție de către legislativ în Consiliu și Parlament, acesta din urmă sperând să aibă o poziție comună la timp pentru un vot definitiv în noiembrie.
Cu miniștrii care încă negociază poziția lor privind dosarul, forma sa finală rămâne deschisă. Acest lucru înseamnă că, dacă va primi sprijinul altor țări, această propunere ar putea fi inclusă în poziția finală a Consiliului UE și discutată în negocierile interinstituționale.
Întrebat despre reacția din cameră, o sursă apropiată subiectului a declarat pentru Euractiv că există „un sprijin limitat pentru țintele de reducere obligatorii”.
Cu toate acestea, mutarea nu a fost bine primită de părțile interesate, care au avertizat că ea elimină esența propunerii Comisiei.
„Ștergerea țintelor naționale obligatorii de reducere […] ar face ca SUR să fie o măsură fără rost”, a declarat Kristine De Schamphelaere, responsabil de politici agricole la grupul de campanie Pesticide Action Network Europe.
Ea a adăugat că această mutare este în dezacord cu „vocea cetățenilor și știința”, făcând referire la un sondaj recent IPSOS care a analizat opiniile cetățenilor din 6 țări ale UE. Acesta a constatat că până la 81,8% dintre respondenți sunt preocupați de impactul asupra mediului al utilizării pesticidelor, în timp ce 75,9% se îngrijorează de impactul pesticidelor asupra sănătății lor și a familiei lor.
