De ce se veștejește cartoful sau tuberculii în sol – principalele cauze

Deseori, în timpul recoltării cartofilor pot fi găsiți tuberculi veștejiți, încrețiți și moi. Cauzele formării unor astfel de cartofi pot fi atât condițiile meteorologice, cât și bolile fungice.

Indiferent de motivul acestui fenomen, nu este recomandat să punem la păstrare astfel de cartofi.

De ce cartofii se veștejesc în sol?

Precum am menționat, cauzele veștejirii pot fi multiple, apărând aceleași procese ca și în timpul depozitării pe termen lung într-un loc cald. Cartofii pierd umiditatea, ceea ce duce la deshidratare.

Uneori, tuberculii se ofilesc din cauza soiului ales greșit. Alte cauze ce pot provoca veștejirea tuberculilor sunt:

Condițiile meteorologice

În cazul condițiilor meteorologice nefavorabile, se ofilește partea aeriană a plantei, iar acest lucru afectează negativ tuberculii. Printre principalele condiții ale vremii ce pot duce la veștejirea cartofilor se numără:

Vremea uscată. În perioadele aride, este important să realizăm udările la timp, mai ales în perioadele critice pentru apă.

Cartoful are un sistem destul de fragil de reglare a consumului de apă. Astfel, în cazul lipsei apei și în perioade scurte de timp, planta nu mai foloseşte eficient apa oferită.

Dacă până la răsărire și începutul tuberizării cartoful poate utiliza apa din tuberculi, ulterior deficitul de apă afectează creșterea și dezvoltarea acestuia.

Seceta din perioada de creştere a tufei şi tuberculilor, fiind una dintre perioadele critice pentru apă, afectează negativ dezvoltarea cartofilor.

Apoi, în perioada de creştere şi maturare a cartofilor, seceta poate provoca exportul substanţelor acumulate deja în tuberculi. Astfel, putem observa tuberculi veștejiți.

Important! Udarea necorespunzătoare este unul dintre motivele veștezirii cartofilor.

Citiți mai multe despre Irigarea cartofului prin picurare – sfaturi utile.

Ploi abundente. Excesul de apă este la fel dăunător plantelor. Umiditatea ridicată a solului duce la ofilirea prematură a tuberculilor. Apa stagnată nu permite oxigenului să ajungă la rădăcini, iar planta începe să se ofilească sau să putrezească.

Pentru tuberizare, prezenţa oxigenului în sol este foarte importantă, iar excesul de apă în acest moment este un factor ce limitează producția. După formarea tuberculilor, excesul de apă afectează creşterea tuberculilor sau duce la putrezirea lor.

Schimbări bruște de temperatură. În ultima parte a perioadei de maturare a tuberculilor, temperaturile scăzute sunt dăunătoare, mai ales dacă se asociază cu umiditate excesivă. Tuberculii formează coajă subţire, rugoasă, au aspect comercial neplăcut, gustul se înrăutăţeşte, nu este posibilă păstrarea de lungă durată.

Boli ce provoacă ofilirea tuberculilor sau plantei de cartof

Cele mai frecvente boli ce pot duc la ofilirea tuberculilor sau plantei de cartof sunt:

Râia argintie (Helminthosporium solani)

Râia argintie atacă doar tuberculii, afectând negativ aspectul comercial, prin deshidratarea rapidă a cartofilor atacaţi.

Tuberculii nu putrezesc, ci devin ușori și moi. În funcție de gradul de deteriorare, cartofii se pot ofili după recoltare și depozitarea recoltei pentru iarnă. În timp, zonele afectate capătă o nuanță argintie.

Principala cale de transmitere a Helminthosporium solani de la un an la altul sunt tuberculii de sămânţă infestaţi.

Temperaturile ridicate din timpul vegetației și umiditatea ridicată în timpul păstrării sporesc dezvoltarea bolii. Dacă întârziem recoltarea, creşte frecvenţa tuberculilor atacaţi.

Citiți mai multe despre Cum se păstrează cartofii: sfaturi pentru depozite și pivnițe.

Putregaiul brun al cartofului sau ofilirea bacteriană a cartofului (Ralstonia solanacearum)

Pentru prima dată, bacteria a fost depistată oficial în România în urma analizelor realizate în anii 2010-2011, fiind declarat organism de carantină. În 2011, în Moldova a fost elaborat planul de contingență pentru controlul patogenului, acesta fiind abrogat prin HG590 din 14.08.23.

Printre simptomele distinctive ale ofilirii bacteriene a cartofului se numără:

Frunzele se ofilesc în timpul zilei, revenind la normal în timpul nopții și în final se usucă, iar pe tuberculi simptomele pot fi sau nu pot fi vizibile, în funcție de evoluția bolii.

Simptomele pe tuberculi pot fi confundate cu cele produse de bacteria Clavibacter michiganensis spp. sepedonicus (Putregaiul inelar al cartofului).

La secționarea tuberculilor infectati se poate observa un inel vascular de culoare maronie-negricioasă, iar în câteva minute dupa secționare apare un exudat cremos pe inelul vascular.

Sursele de infecție includ insectele, apa de ploaie sau uneltele murdare, infectate. Odată ce bacteriile ajung la tuberculi, sunt afectate vasele conducătoare. Cartofii nu mai primesc umiditate, ceea ce duce la ofilire.

Nu există tratamente chimice eficiente pentru combaterea putregaiului brun al cartofului. Motiv din care, este importantă utilizarea tuberculilor sănătoși la plantare și dezinfectarea corespunzătoare a spațiilor, mașinilor și echipamentelor pentru a evita răspândirea.

Verticilioza sau uscarea timpurie a cartofului (Verticillium dahliae)

Cultura se infectează în timpul înfloririi, boala afectează partea inferioară a tulpinii.

Vasele conducătoare ale culturii se blochează, frunzele și tulpinile se acoperă cu pete întunecate. Umiditatea nu mai ajunge spre frunze, acestea se ofilesc.

La tuberculi, inelul vascular devine maro. Această decolorare maro începe la capătul tulpinii tuberculului și, de obicei, nu se extinde mai mult de jumătatea tuberculului.

Cultura se usucă devreme, cu 3-4 săptămâni înainte de a ajunge la maturitate. În consecință, tuberculii nu se măresc și apar pierderi serioase de randament.

Dăunători

Unele organisme produc daune pe tulpinile și rădăcinile plantei, ceea ce duce la afectarea sistemului conducător și procesului de fotosinteză. Ca urmare, vrejurile se usucă, tuberculii se opresc din creștere și se ofilesc.

Printre dăunătorii cartofilor, care pot provoca veștezirea, sunt:

Nematozii atacă tuberculii și tulpinile plantei și se consideră unii dintre cei mai periculoși dăunători ai cartofului. Este dificil de detectat – dimensiunea lor nu depășește 1,5 mm, dar sunt capabili să distrugă culturile.

Specia ce produce daune cel mai des este Nematodul tulpinilor și tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor). Simptome specifice ale atacului nematozilor nu sunt, observându-se însă plante îngălbenite, ofilite sau uscate.

Lipsa de microelemente și solul nepotrivit

Un sol potrivit este foarte important pentru obținerea recoltelor bune de cartofi. Când solul se usucă, apar crăpături, ceea ce duce la o pierdere și mai mare de umiditate. Solul prea umed nu permite aerului să treacă, drept urmare, planta se confruntă cu lipsă de oxigen, se ofilește și se usucă.

Din solul nisipos, precipitațiile elimină rapid azotul. Din cauza lipsei de microelemente (potasiu, azot, bor, mangan, magneziu și calciu), tuberculii se pot ofili, iar frunzele se pot îngălbeni.

Citiți mai multe despre Fertilizarea cartofului – când și ce îngrășăminte introducem.

Prevenirea veștezirii tuberculilor și plantelor de cartof

Pentru a obține o recoltă, se recomandă întreprinderea măsurilor preventive, printre care se numără:

• Utilizarea obligatorie a tuberculilor sănătoși pentru plantarea cartofului, a soiurilor de cartof tolerante;
• Respectarea unei tehnologii agricole adecvate

Respectarea recomandărilor agrotehnice îmbunătățesc calitatea culturii. Pentru aceasta e necesar:

• Solul să fie bine drenat și afânat.
• Se recomandă respectarea regulilor de rotație a culturilor. Citiți mai multe despre Ce plantăm după cartofi, ce culturi trebuie evitate. Este mai bine să nu plantați tomate, vinete și ardei lângă parcelele de cartofi.
• Respectați termenul optim de plantare a cartofilor. Citiți mai multe Sfaturi și recomandări la plantarea cartofului.
• Calitatea recoltei depinde și de densitatea plantelor. Nu se plantează mai mult de 5-7 plante pe 1 m².
• Este important să distrugeți buruienile în timp util, deoarece ele pot răspândi boli, elimină umiditatea și nutrienții și umbresc plantele.
• Realizați tratamente preventive pentru a îmbunătăți condițiile de creștere ale culturii.
• Sortați tuberculii cu simptome de boli și nu-i utilizați pentru păstrare.