Dintre plantele cultivate, vița de vie este una dintre cele mai afectate de acest factor de risc – grindina, mai ales în zona colinară unde furtunile cu grindină sunt mai frecvente în timpul sezonului estival.
La daunele directe se adaugă daunele propagate, ce pot ajunge la distrugerea totală a producției de struguri. Recuperarea plantelor afectate va depinde în principal de intensitatea grindinei, stadiul vegetativ, vârsta plantației, soiul (foliajul), starea nutrițională a butașilor, expunerea podgoriei și eventualele forme/intervenții de relief adoptate.
Într-o serie considerabilă de evaluări ale daunelor provocate de grindină la vița de vie în ultimii ani în diferite fenofaze de creștere, am observat câteva aspecte ce vă pot fi de folos în managementul gestionării minimizării pagubelor.
Principalul element ce trebuie luat în considerare pentru a decide dacă vom interveni și cum este dat de: intensitatea pagubei, stadiul de dezvoltare al vegetației și ciorchinilor.
În funcție de perioada de vegetație a plantației, putem considera foarte devreme corespunzător BBCH 12-13 a doua/a treia frunzuliță vizibilă – începutul lunii mai și BBCH 55 Butonii florali sunt izolați(separați), timpurii – cele din perioada de înflorire BBCH 60 – Înainte de înflorit/ BBCH 69 – Sfârșitul înfloritului, dezvoltarea boabelor BBCH 71 – Începutul dezvoltării boabelor – BBCH 79 – Compactarea ciorchinelui, tardive – BBCH 81 – Începutul coacerii boabelor.
Furtunile cu căderi de grindină considerate foarte devreme, de la înmugurire, pot provoca efecte similare cu cele ale unui îngheț târziu de primăvară, tot lăstarul lovit este în general desprins de pe coardă și în funcție de intensitatea/dimensiunea grindinei, se va produce o reducere mai mult sau mai puțin drastică de producție (funcție de soi), deoarece lăstarul pornit din mugurele secundar poate emite sau nu lăstari cu rod.
Am întâlnit această situație anul trecut când în data 04.05.2022 în localitatea Panciu căderile de grindină au produs pagube distrugând peste 80% din lăstarii principali, iar cei secundari au compensat parțial pierderea de producție.
În acest caz, tratamentele cu produsele cuprice sunt obligatorii pentru cicatrizarea rănilor de pe coardă, iar la apariția mugurilor secundari, vor putea oricum să diferențieze muguri fertili pentru anul următor și să lignifice, pentru a asigura înlocuirea, chiar și în cazul în care sistemul de tăiere agreat este lung de tip Guyot cu peste 8 ochi.
În perioada următoare, în care vegetația se dezvoltă activ și avem diverse etape ale perioadei de înflorit, pagubele pot fi foarte grave, deoarece inflorescențele sunt expuse direct la loviturile de grindină și începând cu această fenofază există pericolul ca diferențierea mugurală pentru anul următor să fie afectată ca urmare a reducerii foarte bruște a metabolismului prin diminuarea foliajului.
De cele mai multe ori, fermierii aplică tratamente imediate cu produse cuprice pentru cicatrizare, producând un blocaj la nivelul hormonal din cauza acțiunii ionilor de cupru, inhibând și mai mult apariția de copili.
Masa foliară rămasă trebuie să fie imediat menținută și reactivată prin aplicarea de aminoacizi liberi pentru a nu intra într-o perioadă de stres maxim al butucului. Concomitent, se aplică produse fitosanitare de protecție sistemice și de contact, deoarece daunele pot fi propagate de atacul ciupercilor Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botrytis cinerea, Eutypa lata, etc: (aminoacizi liberi + Zorvec Zelavin (oxathiapiprolin+ folpet), Talendo Extra (proquinazid + tetraconazol), Karathane (meptildinocap).
Detalii despre Făinarea viței de vie. Cum recunoaștem patogenul, tratamente.
Colonizarea cu bacteriei naturale Methylobacterium symbioticum SB23 (UtrishaN, BlueN), poate fi benefică, deoarece este o bacterie cu acțiune imediat după aplicare, intră prin stomate și colonizează planta convertind azotul atmosferic în formă amoniacală utilizată de către plantă în procesele biologice, crescând potențialul de regenerare prin aprovizionarea continuă cu azot a frunzelor.
După restabilirea aparatului foliar, putem interveni prin tăieri înlăturând lăstarii grav afectați (dar nu mai târziu de 10-12 zile de la fenomen) și abia de la acest moment se impun tratamente cu produse cuprice pentru igienizare și maturare corespunzătoare a lemnului.
Am observat că la începutul lunii iulie, după o daună produsă în perioada de înflorit și înlăturarea lăstarilor afectați, butucul a generat un aport bun de copili ce s-au maturat suficient de bine până la sfârșitul perioadei de vegetație.
Vom aplica această tehnică la daunele ce depășesc peste 75% pierderea aparatului foliar. Nu recomand aplicarea acestui tip de refacere a butucului pentru daunele ce survin după a treia decadă a lunii iunie.
Căderile de grindină din perioada de creștere și dezvoltare a strugurelui pot produce daune variabile, dar de intensitate mai scăzută ca urmare a foliajului protector.
În cazul în care avem o frecvență destul de ridicată a căderilor de grindină, recomand aplicarea plasei de protecție antigrindină ce poate fi amplasată pe partea rândului unde frecvența culoarului de căderi de grindină este aceeași.
În cazul unor furtuni de grindină peste medii de 15-20% în perioada prepârgă (tardive), riscul de putregai alb al strugurilor, Coniella diplodiella este destul de ridicat. Diverse insecte sunt atrase de efectele acestui putregai și din acest motiv recomand aplicarea insecticidului biologic Laser 240 SC ce limitează răspândirea atacului.
Se impun tratamente combinate pentru atacul de rott brun cu botriticide pentru limitarea efectului. Bineînțeles, acest fenomen meteorologic nedorit este mult mai ușor de gestionat prin preluarea riscului de către un asigurator printr-o poliță de asigurare.
V-ar putea fi util și articolul Fertilizarea viței de vie. Cum recunoaștem carențele?.
