Drosophila suzukii sau musculița cu aripi pătate este un dăunător tot mai anevoios de menținut sub control în plantațiile de fructe și pomușoare, cum ar fi: afin, zmeur, mur, căpșun, vița de vie, cireș, piersic, nectarin, cais, prun.
După cum precizează oamenii de știință de la Universitatea Cornell, zmeurul, murul și afinul au un risc mare de a fi afectate de acest dăunător, una dintre cele mai afectate culturi fiind considerată zmeurul.
Murul și căpșunul sunt, de asemenea, vulnerabile în zone cu umiditate ridicată. Afinele sunt mai afectate în zonele cu clima umedă și mai puțin atacate în zonele cu clima uscată și temperaturi ridicate.
În același timp, soiurile cu maturare târzie și mijlocie au un risc mai mare de atac decât cele timpurii. Soiurile timpurii de căpșun pot fi mai puțin atacate, spre deosebire de cele târzii și remontante.
Musculița dăunează cireșelor, prunului și piersicilor, dar sunt sub risc și strugurii, într-o măsură mai mare, speciile cu fructe moi, cu coajă subțire, care au fost deteriorate mecanic sau crăpate.
Zmeurul, afinul, murul și o serie de alte specii ce cresc în flora spontană pot fi ca zone de reproducere pentru musculița cu aripi pătate.
De obicei, majoritatea speciilor de Drosophila atacă fructele putrezite, fermentate sau supracoapte. Drosophila suzukii, spre deosebire de ele, datorită formei specifice a ovipozitorului – zimțat ca un ferăstrău, distruge cu ușurință fructele de calitate superioară, depunând 1-3 ouă în fiecare adâncitură, acest lucru se întâmplă când fructele se încep a coace și capătă culoare și când sunt coapte, de obicei cu 7-10 zile înainte de recoltare.
La câteva zile după ce ouăle sunt depuse sub coaja fructului, acestea din urmă se încrețesc sau fac gropițe. Și când larvele încep să se hrănească în fructe, fructele se înmoaie, iar coaja lor devine maro.
Deteriorările mecanice pot mări riscul bolilor fungice și bacteriene. Fructele afectate, care pot părea sănătoase la recoltare, prezintă semne de infecție în decurs de 1-2 zile.
Dăunătorul poate afecta până la 80% din recolta soiurilor târzii de zmeur, mur și afin!
Patria speciei este Asia de Est (Japonia, Coreea, China). În 2008 a fost înregistrată pentru prima dată în Statele Unite (pe Coasta de Vest) și câțiva ani mai târziu s-a răspândit pe Coasta de Est. Din 2019, a fost înregistrată în majoritatea țărilor UE, inclusiv Moldova, România.
Dimensiunea insectelor adulte este de 1,5-3 mm. Cea mai caracteristică trăsătură a insectelor sunt punctele negre de pe vârfurile aripilor masculilor.
Musculița cu aripi pătate se află în stadiul de ou de la 12 ore la 6 zile, în stadiul de larvă – de la 3 la 13 zile, în stadiul de pupă – de la 3 la 15 zile. O insectă adultă trăiește 2-3 săptămâni. Ciclul total de viață al unei insecte este de aproximativ 2 luni.
La o temperatură de 25°C apare o nouă generație la fiecare 8-10 zile. Femela în timpul vieții depune 300-350 de ouă.
Insectele adulte sunt cele mai active la temperatura de 20°C, acestea sunt active între 15 și 27°C. La temperaturi peste 30°C, activitatea scade brusc, iar la temperaturi sub -2°C și peste 33°C, 75% din populație moare într-o zi.
Complexitatea combaterii dăunătorului se datorează gamei largi de specii de plante pe care poate trăi Drosophila suzukii, schimbării rapide a generațiilor (până la 10 pe an), depunerii ouălor adânc în fruct și vieții larvelor din interiorul fructului.
Monitorizarea Drosophila suzukii
Daunele fructelor cauzate de larvele de Drosophila cu aripi pătate pot fi detectate vizual sau folosind saramură, în timp ce monitorizarea adulților se face cu ajutorul capcanelor. Monitorizarea vizuală va permite luarea deciziei de a trata cultura sau de a recolta fructele.
Este deosebit de important să inspectați cireșele și afinele pentru a aprecia deteriorarea în timpul coacerii, începând cu perioada de când fructele încep să capete culoare.
Înțepăturile din coaja fructelor pe care le provoacă această muscă sunt foarte subțiri, așa că pot fi văzute doar cu lupa. Prezența găurilor făcute de Drosophila suzukii o poate indica și eliberarea de suc în timpul comprimării fructelor. Fructele suspecte trebuie sparte și examinate pentru prezența larvelor.
Pe zmeură, mure și căpșuni, astfel de înțepături sunt invizibile, așa că este dificil de detectat daunele în stadiile incipiente provocate de musculița cu aripi pătate acestor culturi. Pe zmeură, semnele de deteriorare pot fi pete de suc pe receptacul sau pe frunze. De asemenea, fructele adâncite sau zbârcite pot indica deteriorarea.
Precum am menționat, monitorizarea larvelor poate fi făcută și prin scufundarea fructelor într-o soluție de sare (1 lingură per pahar cu apă), astfel larvele vor ieși din fruct.
Monitorizarea insectelor adulte se realizează cu ajutorul capcanelor. Astfel de capcane pot fi făcute independent, cum fac mulți fermieri. Pentru capcane se folosesc pahare de plastic de jumătate de litru sau de un litru.
Potrivit recomandărilor universității Cornell, se fac 40 de găuri într-un pahar mare, în cerc, cu un diametru de 2-3 mm. Oamenii de știință de la Universitatea din California recomandă să se facă 10-12 găuri de acest diametru la o distanță de 5 cm de capac.
Manualul Universității Cornell oferă următoarea rețetă de momeală, care se toarnă într-un pahar: 1 lingură de drojdie uscată, 4 linguri de zahăr și 1,5 căni de apă.
Universitatea din California oferă o rețetă diferită: 2 g zahăr, 325 mg drojdie de brutărie uscată, 17,25 g făină, 1 g oțet de mere și 25 g apă.
Se recomandă amplasarea capcanelor cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare, la umbră, deoarece aici zboară femelele, cărora le place să se odihnească în timpul zilei anume la umbră.
Verificați capcanele și schimbați momeala în fiecare săptămână. Ar trebui să existe mai multe astfel de capcane pe parcele sau în livadă.
Dacă livada este situată în apropierea unei păduri sau pe malul unui râu, asigurați-vă că puneți capcane în zona cea mai apropiată a livezii sau parcelei de pădure sau de malul râului: Drosophila cu aripi pătate apare în primul rând acolo.
La nivel local, sunt populare capcanele făcute din pahare de 250-270 ml, cu capac (2 capcane/ha), în locuri umbroase, când se înregistrează temperaturi mai mari de 10ºC și cel puțin cu o lună înainte de coacerea fructelor.
Pe lateral se fac patru orificii, de 5 mm diametru, prin care vor pătrunde insectele. În interiorul paharului se adaugă atractant (cel mai bun este otetul de mere); verificarea capcanelor se face săptămânal.
În România, sunt disponibile și capcane cu feromoni pentru monitorizarea Drosophila suzukii.
Vezi și Viespea neagră a prunului – motivul căderii fructelor.
Măsuri pentru prevenirea atacului Drosophila suzukii
Alegerea soiurilor
Populația de Drosophila cu aripi pătate este mai mică la începutul sezonului. Prin urmare, alegerea soiurilor cu maturare timpurie va reduce semnificativ riscul de atac.
Unii cultivatori de zmeur din regiunile cu prezența sporită a dăunătorului în SUA au fost nevoiți să abandoneze complet soiurile remontante în favoarea celor de vară din cauza Drosophila. Un sfat bun ar fi să alegeți soiuri cu o coajă mai groasă a fructului: este mai dificil ca dăunătorul să-l străpungă.
Tăierea și mulcirea
Drosophila cu aripi pătate este foarte sensibilă la uscăciune, secetă și se simte deprimată la temperaturi ridicate și umiditate scăzută. Se concentrează la umbra plantelor și aproape de pământ, unde este mai rece și mai umed.
Prin urmare, tăierea mai puternică, care reduce volumul coroanei și mărește posibilitatea pătrunderii luminii, ajută la reducerea colonizării plantelor cu Drosophila.
Tăierea mai puternică a coroanei a dus la o supraviețuire redusă a dăunătorilor și la reducerea daunelor fructelor, la creșterea dimensiunii și accelerarea coacerii boabelor, iar aceasta din urmă a contribuit și la reducerea daunelor aduse culturii de Drosophila.
În plus, tăierea intensivă crește eficiența tratamentelor aplicate pomilor și arbuștilor. În general, ar fi bine să experimentați cu diferite opțiuni de tăiere pentru a găsi cea mai bună pentru condițiile unei anumite plantații.
Drosophila cu aripi pătate iese adesea din fructe pentru a se împupa într-o zonă protejată corespunzător.
Larvele cad pe pământ înainte de împupare. Atunci când larvele cad pe pelicula de mulci neagră, care este folosită în livezi și câmpurile unde cresc pomușoare, (de exemplu, pentru a preveni buruienile), împiedică dezvoltarea Drosophilei.
Foarte eficientă este utilizarea plasei antiinsecte ce va acoperi întreaga plantație și nu va permite pătrunderea Drosophilei cu aripi pătate. Pentru a face acest lucru, aveți nevoie de o plasă cu o densitate de cel puțin 80 g / m2, cu o dimensiune a găurii de cel mult 0,98 mm, deși aceasta este o decizie costisitoare, se folosește pentru culturi relativ scumpe.
Plasa trebuie instalată în avans, înainte ca dăunătorul să apară pe plante, altfel nu va funcționa. Dar aplicarea insecticidelor în astfel de tuneluri va fi deosebit de eficientă. În plus, plasa poate proteja împotriva altor insecte și păsări.
Plantele se pot supraîncălzi sub plasă, în astfel de cazuri, este necesară ventilația tunelului format.
Cerințe față de acoperirea cu plasa antiinsecte
- Dimensiunea ochiurilor de plasă: <1,3 mm, pentru protecția împotriva muștei cireșului și a drosofilei cu aripi pătate;
- Ochiuri fixe, nedeformabile;
- O acoperire completă (împiedică, de asemenea, pătrunderea păsărilor și a altor animale)
- Fixarea plaselor antiinsecte la sol cu greutăți sau alte accesorii similare, după mulcirea anterioară.
- Excluderea contactului plasei cu pomii sau fructele, pentru a preveni depunerea de ouă prin plasă de către drosofila cu aripi pătate;
- Acoperirea intrării, pentru a putea efectua lucrări cu mașinile agricole, cum ar fi mulcirea, protecția culturilor și recoltarea în condiții de acoperire;
- O poartă de intrare / ieșire pentru tractor și personal, pentru acces facil.
Ar fi bine, la recoltare, culegătorii să aibă două recipiente: unul pentru fructele comercializabile, celălalt pentru fructele afectate, pe care se recomandă să le scoateți imediat din plantație.
Fructele afectate să fie colectate în pungi transparente de plastic, care, după umplere, să fie închise și lăsate la soare timp de 48 de ore, pentru ca larvele să moară.
Dacă fructele afectate sunt pur și simplu aruncate la gunoi sau compostate, atunci ouăle și larvele conținute în ele vor supraviețui.
Vecinătatea cu pădurea le oferă habitate pentru iernare sau refugiu (pentru drosofila cu aripi pătate, dar și musca cireșului și vișinului). De aceea nu se recomandă plantarea pomilor fructiferi în apropierea pădurilor.
Răcirea fructelor după recoltare
Răcirea fructelor recoltate la + 2…+4°C oprește dezvoltarea Drosophilei cu aripi pătate și păstrează calitatea produsului, iar răcirea la acest nivel în 3 zile ucide larvele dăunătorilor.
Protecție chimică și biologică
Tratamentele insecticide împotriva Drosophila cu aripi pătate, trebuie să fie efectuate la intervale de cel mult o săptămână și repetate în caz de ploaie. Odată cu schimbarea generațiilor dăunătorului, trebuie schimbat și grupul de insecticide.
Începeți să prelucrați plantele imediat ce fructele încep să capete culoarea caracteristică fazei de maturitate, cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare.
În plantațiile ecologice, FIBL recomandă începând cu fenofaza BBCH 81 tratarea cu var stins de 0,2–0,5% (aprobat provizoriu, perioadă de așteptare de 2 zile).
Are un efect mai puțin sigur decât caolinul. Petele apărute în urma stropirii pot fi îndepărtate cu adăugarea acidului citric în apa de spălare.
Fructele de masă din plantațiile acoperite cu plasă antiinsecte: aplicarea a 1–2 tratamente cu Spinosad (0,02 %) în fenofaza BBCH 83–87 (aprobat provizoriu, perioadă de așteptare de 7 zile).
Tratamentele protejează soiurile târzii, au un efect bun, dar provoacă niveluri de reziduuri măsurabile în produsul finit. Spinosad este toxic pentru organismele benefice și albine, prin urmare, nu se aplică pe culturile care sunt încă în floare și pe fructele deteriorate, din care se scurge sucul.
Deși este consumată de unele specii de viespi, de alte insecte prădătoare și păianjeni, studiile preliminare au arătat o eficiență scăzută a insectelor și paraziților naturali prădători.
Tratamente chimice
În Moldova, pentru tratamente la prun, cireș, vița de vie, vișin sunt omologate produse ce conțin ciantraniliprol, iar în România sunt omologate produse ce conțin ciantraniliprol (Exirel) și emamectin benzoat (Affirm Top).
Citește și despre Musca cireșelor – monitorizare și combatere.
