Varza este o cultură legumicolă mai puțin pretențioasă, dar acest lucru nu înseamnă, că nu există probleme la creșterea acesteia. În acest articol discutăm mai multe detalii despre cultivarea verzei de soiuri târzii.
În medie, perioada de maturare a verzei de soiuri târzii este de 150-160 și chiar 180 de zile, motiv din care deseori e cultivată din răsaduri.
Terenul potrivit pentru plantarea verzei târzii
Atunci când alegeți locul pentru cultivarea verzei, acordați preferință unei zone care primește din plin soare pentru cea mai mare parte a zilei.
O altă condiție importantă este adâncimea apelor subterane, care trebuie să fie de cel puțin 2 m. Chiar dacă sunt iubitoare de umiditate, apa stagnantă este dăunătoare acestei culturi, deoarece poate duce la putrezirea rădăcinilor.
Plantele premergătoare sunt, de asemenea, importante pentru dezvoltarea normală a verzei. Cele mai bune premergătoare pentru varză sunt:
- leguminoasele
- castraveții
- tomatele
- ceapa
- morcovul
- culturile de cereale.
Varza poate fi plantată pe același loc nu mai devreme de 4 ani, iar dacă a fost bolnavă de hernia verzei (imaginea următoare), atunci numai după 6-7 ani.
În ceea ce privește solul, varza târzie preferă solul fertil, cu permeabilitate bună la apă și aer. Pentru a crește fertilitatea solului, din toamnă, pe suprafețe mici, e recomandat la un metru pătrat să aplicați a câte 2/3 găleți de gunoi de grajd sau compost.
Pe suprafețe mari, fertilizarea se realizează în funcție de analiza solului și necesitățile culturii.
După fertilizare, solul se afânează. Varza nu tolerează solul cu un nivel ridicat de aciditate: în astfel de condiții, plantele se îmbolnăvesc adesea de hernia verzei.
Cea mai bună opțiune pentru varză este solul neutru, cu un pH de 6-7,5. Dacă parcela are sol acid, atunci adăugați toamna var stins sau dolomită.
Exemple de amendamente utilizate pentru reglarea pH-ului solului:
Mai multe detalii despre Dolomita ca îngrășământ – cum corect se folosește.
Reducerea nivelului de aciditate nu numai că va aduce beneficii verzei, ci va fi și o bună prevenire a apariției herniei verzei.
Când plantăm varză târzie în câmp deschis
Este anevoios să numim momentul exact al plantării răsadurilor de varză târzie în câmp deschis, deoarece depinde de condițiile meteorologice din regiune și de starea răsadurilor. Pentru a determina când să plantați varza într-un loc permanent, concentrați-vă pe următorii indicatori:
- Temperatura aerului – este recomandat să plantați răsaduri de soiuri târzii de varză în câmp deschis după ce temperatura noaptea nu scade sub 8-10°C;
- Starea răsadurilor – răsadurile de varză ar trebui să aibă cel puțin 4-6 frunze adevărate până la plantare; înălțimea plantei va fi de aproximativ 20 cm, grosimea tulpinii – 7-8 mm. De obicei, răsadurile ating această dimensiune la 1,5 luni de la semănatul semințelor.
Plantarea răsadurilor de varză târzie în câmp deschis
Este mai bine să plantați varza în câmp deschis într-o zi înnorată, în mod ideal – înainte de ploaie. În acest caz, va fi mai ușor pentru răsaduri să prindă rădăcini într-un loc nou.
Dacă a trebuit să începeți să plantați răsaduri pe vreme însorită, atunci în primele zile după plantare – până când răsadurile prind rădăcini, acoperiți-le cu agrofibră.
Varza târzie poate fi plantată după următoarea schemă:
- distanța dintre plante pe rând – 50-60 cm;
- distanța dintre rânduri – 70 cm.
Dacă din toamnă nu ați pregătit parcela pentru varză, atunci când plantați răsadurile, adăugați în fiecare cuib de plantare 200 g de mraniță sau compost.
Sfat! Pe loturi mici, mulți grădinari adaugă în groapa de plantat coji de ouă pentru a proteja răsadurile de coropișniță.
Pentru a îmbunătăți permeabilitatea solului compact și greu, adăugați turbă sau nisip în fiecare cuib de plantare.
Îngrijirea verzei târzii în câmp deschis
Îngrijirea verzei târzii constă în udarea, afânarea solului, mușuroirea plantelor, fertilizarea și combaterea bolilor și dăunătorilor.
Irigarea verzei târzii
Până când răsadurile prind rădăcini, varza se udă zilnic în absența ploii, asigurându-vă, că pământul din jurul răsadurilor nu se usucă.
În viitor, acestea sunt ghidate de condițiile meteorologice: dacă nu sunt precipitații, atunci parcelele de varză sunt udate de mai multe ori pe săptămână, adăugând cel puțin 5-7 litri de apă la 1 mp. Opriți udarea cu trei săptămâni înainte de recoltare.
Pe suprafețe mari, varza târzie poate fi irigată ținând cont de următoarele recomandări:
Necesarul acut de apă la varză apare când începe să-și formeze căpățână. La varza târzie, în medie, se aplică 3-4 udări până la începutul formării căpățânii, 4-5 udări – în perioada de formare a căpățânii.
Particularitățile fiziologice ale verzei cer ca în perioada formării căpățânii temperatura să nu depășească 20 de grade C. La o temperatură de 30-35 C, dezvoltarea plantei este stingherită.
Iată de ce, în perioadele cu temperatură ridicată, se recomandă udarea prin aspersiune, care contribuie la scăderea tempera- turii aerului. Cele mai bune rezultate sunt obținute la irigarea cu mașinile dotate cu rampe pentru ploaie fină.
Ultima în timpul udării micșorează temperatura cu 7-8 C. Datorită acestui fapt, se intensifică procesele fiziologice de dezvoltare a varzei.
Administrarea unor udări insuficiente, fără a se ține seama de rezerva de apă din sol, urmată de udări cu cantități mai mari de apă, duce la crăparea căpățânilor.
Afânarea solului și mușuroirea verzei târzii
După fiecare ploaie abundentă și udare abundentă, pământul din jurul plantelor de varză trebuie afânat (adâncimea de afânare – 8-9 cm).
Această practică agricolă simplă previne formarea unei cruste de sol, ceea ce face dificilă pătrunderea aerului la rădăcinile plantelor și crește evaporarea umidității din sol.
În procesul de creștere, tulpina de varză este expusă la soare, dezgolită, din această cauză, e recomandată mușuroirea.
Prima mușuroire a verzei târzii se efectuează la trei săptămâni după plantarea răsadurilor în câmp deschis. A doua, două săptămâni mai târziu.
În procesul de mușuroire, o movilă mică de pământ de 5-7 cm înălțime se adună în jurul tulpinii plantei.
Fertilizarea verzei târzii
O recoltă bogată de varză târzie fără fertilizare este mai greu posibilă, deoarece această legumă are nevoie de mulți nutrienți pentru a forma căpățâni.
Azotul și Potasiul sunt necesare în cantități mari. Calciul este necesar în aceeași proporție ca și Potasiul. În plus, cultura are nevoie de Sulf, Bor și Molibden pentru a forma căpățâni calitative.
În timpul sezonului de plantare, varza este fertilizată de cel puțin trei ori. În general, specialiștii recomandă fertilizări frecvente cu doze mai mici de îngrășăminte în locul fertilizărilor rare făcute cu doze mari.
- prima dată varza târzie este fertilizată la 1-1,5 săptămâni după plantarea răsadurilor, când plantele sunt complet înrădăcinate. În această perioadă, cultura are nevoie în special de azot. Pentru aceasta puteți utiliza îngrășăminte special concepute pentru cultură, iar pe suprafețe mici utiliza azotat de amoniu (2 linguri, este diluat în 10 litri de apă);
- al doua fertilizare la varza târzie se efectuează la 2-3 săptămâni după prima. Pot fi folosite cu succes îngrășăminte organice. De exemplu pe suprafețe mici, 0,5 l de mraniță, care se diluează în 10 l de apă și plantele sunt udate în proporție de 0,5 l per plantă;
- al treilea tratament la varză se efectuează la 2-3 săptămâni după al doilea și combină îngrășăminte minerale și organice.
Pentru suprafețe mari, recomandate sunt îngrășămintele cu eliberare controlată: eliberarea nutrienților în soluția solului este previzibilă și putem controla eficient fertilizarea.
Boli și dăunători la varză
Varza pare delicioasă multor insecte dăunătoare. Cele mai periculoase pentru varză sunt omizile (larvele albiliței de varză), buha semănăturilor, molia de varză și puricele cruciferelor.
Nu uitați și de daunele pe care le pot produce – melci și limacșii. Acești dăunători, care sunt deosebit de activi pe vreme umedă, vă pot lăsa complet fără roadă în doar câteva zile.
Revenim ulterior cu un articol despre menținerea sub control a dăunătorilor la varză.
Varza târzie poate fi afectată și de diferite boli ce provoacă daune considerabile. Cele mai periculoase sunt hernia verzei, putregaiul alb și cenușiu, negru, umed și altele.
Detalii despre Bolile la varză – cum le deosebim și evităm.
