Răsadurile sunt destul de firave și au nevoie de respectarea parametrilor necesari de creștere și dezvoltare pentru a evita probleme ce ar putea duce la pierderea plantelor tinere.
Atunci când vorbim de frângerea și căderea răsadurilor, există mai multe cauze posibile ce pot provoca acest fenomen, în mare parte, generate de îngrijirea incorectă, condiții de creștere și dezvoltare necorespunzătoare care pot provoca diferite boli.
În continuare, vorbim despre principalele motive ce pot provoca căderea, frângerea sau „culcarea” răsadurilor.
1. Temperaturi prea mici sau prea mari la creștere
Atât căldura excesivă, ce nu corespunde parametrilor de creștere a răsadurilor, cât și temperaturile reduse, curenții de aer, pot provoca căderea plantelor. În mare parte, pentru răsărirea uniformă a plantulelor se recomandă temperaturi de 20-22°C, ce coboară treptat la 16-18°C la o săptămână după răsărire, iar apoi se mențin în intervalul 18-20°C în timpul zilei, cu mici devieri în funcție de specie.
Dacă termometrul indică temperaturi sub 14°C, creșterea culturii stagnează. La această temperatură, plantele absorb slab fosforul, iar când scade la 10°C, azotul. În combinație cu umiditatea ridicată, microclimatul creat favorizează apariția și dezvoltarea bolilor fungice.
În astfel de condiții, frunzele se răsucesc, își schimbă culoarea, se ofilesc, plantele cad. Detalii despre temperatura recomandată la creșterea răsadurilor la diferite specii, găsiți pe acest link.
2. Udarea necorespunzătoare a răsadurilor
Atât excesul de umiditate, cât și insuficiența acesteia afectează dezvoltarea normală a răsadurilor și poate duce la căderea plantelor. În cazul umidității insuficiente, frunzele se răsucesc, se ofilesc, plantele slăbite cad.
Udarea excesivă duce la faptul că apa stagnează, se oprește accesul oxigenului la sistemul radicular, rădăcinile se „sufocă”. Excesul de umiditate în timpul udării duce adesea la apariția unei astfel de boli precum căderea plăntuțelor. Plantele devin palide, slăbite, tulpina putrezește, iar răsadul cade pe o parte (boală întâlnită la tomate, castraveti, vinete, varza, ardei).
Este necesar să udați plantele, astfel încât apa să ajungă în stratul inferior al substratului, dar să nu stagneze în ghiveci sau celule.
Udarea se face de preferință dimineața. Frecvența udărilor depinde de vârsta răsadurilor și de dimensiunea vasului în care crește. Este mai bine să urmărim nu udarea conform unui grafic, ci starea substratului, care nu ar trebui să se usuce și să crape.
Dacă nu există găuri de drenaj în recipiente, acestea trebuie făcute și, de asemenea, să verificăm, să nu se înfunde.
3. Insuficiența luminii
Pentru o creștere și o dezvoltare bună, răsadurile au nevoie de multă lumină, în medie, 12-16 ore. Cu iluminare insuficientă, răsadurile slăbesc și se alungesc, tulpinile devin mai subțiri, încep să cadă și să se usuce.
Prin urmare, răsadurile trebuie să fie iluminate corespunzător. Pentru aceasta, se folosesc lămpi speciale. Iluminare suplimentară este, de asemenea, necesară dacă afară este înnorat sau încăperea nu permite asigurarea necesarului de lumină.
4. Amestec nepotrivit pentru răsaduri
Pentru o creștere și o dezvoltare confortabilă, răsadurile au nevoie de un substrat nutritiv afânat, cu aciditate neutră, suficient de bogat în nutrienți. Solul dens, tasat, prea acid este un alt motiv care poate duce la căderea răsadurilor. Într-un astfel de sol, accesul oxigenului la rădăcini este dificil, plantele încep să „se sufoce” și să cadă.
Pentru a evita acest fenomen, nu folosiți sol greu de grădină, pregătiți un substrat din diferite componente. Solul de calitate pentru răsaduri conține aproximativ 30% turbă, 25% pământ de țelină sau de grădină, 25% compost sau mraniță, 20% nisip, perlit sau vermiculit, ultimele asigurând o permeabilitate mai bună a substratului.
Dacă răsadurile sunt deja semănate, pentru a face solul mai ușor, se presară puțin vermiculit la suprafață și se amestecă ușor pământul.
Detalii despre Producerea substratului pentru răsad – ce putem și ce nu e recomandat să utilizăm.
5. Ventilația necorespunzătoare
Pentru germinarea timpurie, semințele au nevoie de căldură și umiditate, dar după germinare, aerul cald și uscat afectează negativ dezvoltarea răsadurilor, deoarece solul se usucă rapid și se formează o crustă densă la suprafață care nu permite oxigenului să ajungă la rădăcinile plantei.
În astfel de condiții, planta se ofilește, se înclină și cade. Pentru a evita consecințele, ar trebui să se respecte recomandările de mai sus privind temperatura, să se evite umiditatea și temperaturile excesive.
Îndepărtați recipientele cu răsaduri de lângă radiatoarele fierbinți și mențineți umiditatea aerului prin pulverizarea periodică a apei. De asemenea, udați în mod regulat plantele.
6. Fertilizarea incorectă a răsadurilor
Un alt motiv ce poate provoca căderea răsadurilor este hrănirea excesivă. Dacă exagerați cu fertilizarea, răsadurile se vor întinde brusc și riscă să cadă.
Același lucru este valabil și pentru carențele nutriționale. Dacă răsadurile nu sunt fertilizate la timp, lipsa elementelor va duce la slăbirea plantelor – culoarea frunzelor se va schimba, vor apărea pete și plantele slabe vor începe să cadă.
Detalii despre Fertilizarea răsadului de legume – cum și cu ce hrănim plantele.
7. Plantele prea des semănate și transplantarea prematură a răsadurilor
Răsadurile plantate des nu primesc cantitatea necesară de nutrienți, lumină, umiditate și, în contact unele cu altele, cresc alungite în sus. Pe măsură ce răsadul cu tulpină subțire crește, se înclină și cade.
Dacă răsadul va fi rărit în timp util, și apoi va fi repicat, aceste lucrări vor ajuta la evitarea problemei. În faza apariției a 2-3 frunze adevărate, puteți să transplantați plantele în recipiente separate sau să îndepărtați răsadurile mai slabe.
Unele culturi, cum ar fi vinetele, nu tolerează repicarea, așa că ar trebui să semănați din start semințele în recipiente individuale.
8. Boli ale răsadurilor ce duc la frângerea, căderea plantelor
Boli ce provoacă căderea plănțuțelor (Phytium spp. și Phytophtora spp.) și fuzarioza (Fusarium oxysporium) duc la căderea răsadurilor. Deseori, acestea apar din cauza îngrijirii necorespunzătoare.
Căderea plăntuțelor
Boala se caracterizează prin întunecarea coletului și apariția unei „strângeri” chiar la baza tulpinii. Răsadurile afectate se ofilesc, se apleacă în lateral și apoi cad.
Boala este favorizată de:
- semănat prea des;
- udare excesivă;
- udare cu apă rece;
- exces de căldură și umiditate;
- lipsa ventilării normale;
- fluctuații de temperatură;
- substrat contaminat.
Dacă se depistează simptome ale bolii, îndepărtați răsadurile afectate cât mai curând posibil și tratați-le pe cele rămase.
Fuzarioza
În cazul afectării de fuzarioză, la răsaduri se observă o scădere a turgescenței frunzelor (ofilire), o reducere a creșterii. Frunzulițele de la baza plantei se îngălbenesc, se curbează, ducând la ofilirea totală a plantei și la moartea acesteia.
Sursa de infecție este de obicei solul, precum și semințele infectate.
Când apar semne ale bolii, îndepărtarea plantelor afectate va ajuta, precum și transplantarea plantelor sănătoase într-un sol nou dezinfectat și realizarea tratamentelor cu fungicide.
Pentru ca răsadurile să crească puternice, oferiți-le îngrijirea corespunzătoare și inspectați-le în mod regulat. Și dacă apare o problemă, încercați să o identificați imediat și să eliminați cauza acesteia.
Pentru prevenirea dezvoltării bolilor pot fi realizate tratamente preventive cu produse naturale, de exemplu Trichoderma. Pentru a dezinfecta substratul în care urmează a fi semănate semințele de legume se utilizează două linguri de produs la 10 litri de apă, ulterior turnând câte 0,5 litri de soluție la volumul de 10 litri de sol.
Ulterior, Trichoderma poate fi utilizată aceeași concentrație pentru pulverizare pe răsaduri la un interval de 7-10 zile.
Anterior, un efect bun în prevenirea bolilor răsadurilor asigurau produsele ce conțin propamocarb clorhidrat + fosetil de aluminiu (de ex. Previcur Energy), omologarea acestora însă a expirat în 2022.
Totodată, este important să monitorizăm prezența dăunătorilor la creșterea răsadurilor. Printre aceștia se pot număra afidele, tripsul, musculița albă, acarieni care la fel stagnează creșterea plantelor.
