20 C
București
duminică, 26 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleGândacul păros: particularități, metode de control

Gândacul păros: particularități, metode de control

Gândacul păros (Epicometis hirta) este un dăunător extrem de important punctul de vedere al pagubelor economice pe care le poate produce și care, în ultimii ani, a invadat nu doar câmpurile, ci și fâșiile de protecție, flora spontană, adică zonele unde a găsit specii pretabile pentru consum.

În mod special, fiind o specie polifagă, gândacul păros atacă pomii, vița-de-vie și culturile crucifere în perioada înfloritului, distrugând aparatul reproducător al acestora.

Gândacul păros este foarte ușor de recunoscut de alți dăunători similari: are corpul de aproximativ 10-12 mm lungime, culoare negru-mat, acoperit cu peri fini, deși, deschiși la culoare.

Gândacul păros (Epicometis hirta) are o generație pe an, iernează în stadiul de adult în sol. Adulții hibernanți apar primăvara devreme și zboară în special în zilele însorite, iar noaptea se retrag în sol.

Perioada de zbor durează 3-4 luni, intensitatea maximă fiind înregistrată începând cu a doua decadă a lunii aprilie și luna mai. Dacă în anii precedenți apărea preponderent în lunile aprilie, în acest an, fermierii au anunțat despre prezența acestuia în culturi chiar în a doua decadă a lunii martie.

O femelă depună aproximativ 40 de ouă în sol, din care peste una sau două săptămâni, în funcție de condiții, apar larvele, care se hrănesc cu rădăcinile plantelor din flora spontană, iar stadiul durează circa două luni.

Adulții apăruți în lunile august-septembrie rămân pentru iernare în lojele pupale.

La pomi, până la înflorire, gândacul păros consumă petalele bobocilor până ajunge la stamine, iar în timpul înfloririi, din cauza cantității mici de polen, gândacul păros devorează staminele şi pistilul. Florile în urma atacului se brunifică și cad.

La rapiță, gândacul păros atacă plantele din marginea câmpului, observările indicând că această specie niciodată nu trece să consume plantele din mijlocul câmpului, dacă are suficientă hrană pe margine. Dăunătorul mai întâi consumă florile, apoi frunzele mai fragede și chiar tulpinile.

În mod special, gândacul păros preferă plantele mai slab dezvoltate sau cele deja atacate. Se consideră că populația gândacului păros a crescut considerabil din cauza popularității culturii de rapiță, fapt confirmat de densitatea dăunătorului mult mai mare în zonele unde cultura e populară, și invers.

Controlul gândacului păros

Menținerea sub control a gândacului păros este destul de anevoioasă, în condițiile în care florile sunt atractive nu doar pentru el, ci și pentru polenizatorii care sunt foarte importanți și viața cărora nu poate fi pusă în pericol prin tratamente chimice.

La moment, nu există niciun insecticid omologat pentru combaterea gândacului păros. În plus, aplicarea insecticidelor de contact nici nu sunt utile seara sau dimineața, atunci când albinele nu sunt active, în contextul în care gândacul păros se hrănește ȋn perioadele călduroase ale zilei, iar dimineața sau seara stă ascuns.

Important! Gândacul păros apare în câmpuri între orele 10.00-15.00.

Pe de altă parte, ținând cont de faptul că gândacul păros atacă doar culturile din marginea livezii sau câmpului, atâta timp cât are suficientă hrană acesta nu va înainta spre mijlocul culturii.

Acesta are și culori preferate – pentru pomi fiind cea albastră (asociindu-se cu cerul senin), iar la culturile de câmp, rapiță cea galbenă (similară florilor înflorite).

Ținând cont de problema utilizării insecticidelor în combatere, pentru culturi cum ar fi rapița este recomandată evitarea suprafețelor mici, iar dacă și se utilizează unele insecticide eficiente în menținerea sub control în cazul densităților foarte mari, acestea să fie aplicate doar pe margini, unde se hrănește gândacul păros.

Pentru tratarea acestor zone, unii fermieri utilizau anterior insecticide pe bază de tau-fluvalinat (Mavrik 2F) sau acetamiprid (Mospilan 20 SG) – al cărui omologare a expirat în martie 2022.

Unele insecticide utilizate pentru controlul gândacului păros pot duce la contaminarea ulterioară a mierii de albine.

Capcane pentru gândacul păros

Din cauza măsurilor puține de control a gândacului păros, pe piață au apărut diverse capcane pentru controlul acestuia.

Important! Amplasați capcanele cu feromoni la soare, gândacul păros nu iubește umbra. Numărul cel mai mare de capcane se instalează la marginea câmpurilor.

Capcană cu feromoni pentru controlul gândacului păros:

Utilizarea vaselor cu apă și amestec atractant atraHIR:

O altă capcană utilizată este CSALOMON (VARb3k) – se poate agăţă pe o creangă, sau se poate aşeza direct pe sol între plante:

Pe suprafețe mici, pot fi plasate simple găleți, vase de culoare albastră cu apă pentru captarea gândacului păros (în apă poate fi adăugat și detergent mirositor) sau capcane albastre:

Alte metode utile de menținere a gândacului păros sub pragul economic de dăunare pe suprafețe mici sunt:

  • îndepărtarea mecanică a gândacilor prin scuturare apoi arderea acestora. S-a constatat că, cenușa acestor gândaci răspândită în plantație are efect de repelent. Scuturarea trebuie făcută dimineața, dacă sunt observați în plantație, deoarece atunci gândacii sunt amorțiți;
  • lansarea viespii de stepă Scolia hirta, a căror larve distrug larvele gândacilor;
  • semănarea loturilor mici de crucifere lângă livezi, vii. Gândacul păros preferă inflorescențele cruciferelor, astfel, va fi înlăturat din cultura de bază. În acest lan trebuie instalate capcanele sau pot fi scuturați dăunătorii din inflorescențe în vase și arși.

Alte metode de reducere a impactului dăunătorului sunt: asolamentul, lucrările solului și evitarea cultivării culturilor cum ar fi rapița pe suprafețe mari în preajma livezii.

V-ar putea plăcea și articolul despre Viermele merelor (Cydia pomonella) – simptome, tratament.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

BTA: Bulgaria se va alătura iniţiativei BIOEAST pentru o agricultură bazată pe expertiză

Bulgaria va participa la înfiinţarea unei asociaţii internaţionale pentru...
‹ adv ›

Barbu: Cred că va fi un an agricol foarte bun; suprafaţa afectată de secetă nu depăşeşte 200.000 hectare din 7 milioane ha însămânţate

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, consideră că 2024 va fi un an agricol „foarte bun” chiar dacă...

Barbu: România ar putea obţine 30 de mln de tone de porumb anual, după reabilitarea infrastructurii de irigaţii în 2027

România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole