România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc până în 2027

„Valoarea totală a finanţărilor prin PAP 2021-2027 este de 232 de milioane de euro, din care 163 de milioane de euro, respectiv 70%, de la Uniunea Europeană şi diferenţa de 69 de milioane de euro, adică 30%, de la bugetul naţional. În comparaţie cu actualul program, POPAM 2014 -2020 (Program Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime n.r.), suma totală este cu 5% mai mică. Aceasta nu s-a redus doar în cazul României cu 5%, ci în cazul tuturor statelor membre. Însă, pe noul program, Comisia a fost mai darnică cu noi, în sensul în care ne-a lăsat să ne stabilim priorităţile în care vrem să investim, pentru că nimeni nu ştie mai bine ca statul membru în ce să investească”, a precizat Ştefan.

„Prima prioritate din program este promovarea pescuitului durabil şi de refacere a conservării resurselor biologice acvatice, căreia în mod orientativ i-am alocat în jur de 55 de milioane de euro. Alocările acestea sunt orientative, pentru că ulterior, odată cu implementarea programului, prin Comitetul de Monitorizare, putem să transferăm bani în funcţie de câţi absorbim pe o prioritate sau pe cealaltă. Aceşti bani trebuie să se regăsească în modernizarea infrastructurii pescăreşti şi a navelor de pescuit, tot aici intră şi modernizarea portului pescăresc de la Midia, construirea şi modernizarea locurilor de debarcare şi a adăposturilor de pescari în Delta Dunării, la Marea Neagră, dar şi pe Dunăre”, a menţionat oficialul MADR.

„Este o sumă infimă, spun eu, doar 580.000 de euro, pentru că nu vrem să mai facem greşeala pe care am făcut-o în perioada 2007-2013, atunci când am pus un buget destul de mare şi am încurajat proprietarii de nave de la Marea Neagră să-şi caseze navele. Casarea navelor a însemnat automat eliminarea lor din Registrul flotei de pescuit a României. Şi acum, suntem în situaţia în care avem peşte cât are şi Bulgaria, dar nu avem flotă. Nu avem cu ce să pescuim, pentru că nu avem ambarcaţiuni, pentru că proprietarii şi-au luat banii în 2010-2011-2012 pe ambarcaţiuni. Şi regula de la Comisie spune aşa: îţi dau bani să-ţi casezi nava, dar nu îţi dau bani niciodată să-ţi cumperi o altă navă sau mai exact, nici măcar nu-ţi dau voie, nu că nu-ţi dau bani. Şi nici pentru privaţi nu merge, pentru că Registrul flotei de pescuit este închis, iar acesta nu se deschide. Fiecare stat membru acum are un anumit număr de kilowaţi şi de tone alocate şi Uniunea Europeană nu încurajează creşterea presiunii asupra stocurilor de peşte. Ori din punctul acesta de vedere, trebuie să recunosc că bulgarii au fost un pic mai isteţi decât noi acum 10 ani, pentru că ei nu şi-au casat navele. Acum, bulgarii pescuiesc şprot, spre exemplu, şi îl exportă în România. La Marea Neagră, dintotdeauna bulgarii au fost mai dezvoltaţi ca noi, plus că litoralul bulgăresc e mult mai darnic şi mai bogat în resursă piscicolă”, a explicat Ştefan.

„În registrul Flotei de pescuit intră cele 20 şi ceva de vase pe care le mai avem, din care 5 sunt peste 12 metri, iar restul între 6 şi 12 metri, dar intră în egală măsură şi bărcile le vedem noi trase pe nisip, pentru că pescarii aceea sunt autorizaţi, sunt licenţiaţi şi au o cotă de pescuit. Aceştia pot să cumpere, dar cu condiţia să nu depăşească puterea motorului, a ambarcaţiunii, kilowaţii pe care i-a avut anterior. În special pentru ei ne-am gândit, întrucât acestea sunt echipamente, sunt bărci care nu rezistă foarte mult şi atunci ar rămâne fără”, a transmis oficialul MADR.

„România are astăzi 21% arie marină protejată din apele teritoriale şi directiva europeană impune să se ajungă la 30% până în 2027 şi atunci am trecut aceşti bani ca să ajutăm Ministerul Mediului, în speţă Agenţia Naţională de Arii Protejate”, a spus Gheorghe Ştefan.

„Aici avem trei tipuri de intervenţii. Prima este legată de investiţiile directe în acvacultură, prin înfiinţarea, extinderea şi modernizarea fermelor de acvacultură, cu o alocare de aproape 64 de milioane de euro. Principalul obiectiv este ca fermele să-şi crească capacitatea de producţie şi să creştem producţia de peşte în acvacultură. Din nefericire, după primele două programe de finanţare a sectorului pescăresc, România nu a reuşit să crească producţia din ciprinicultură (ramură a pisciculturii care se ocupă, în special, cu creşterea crapului n.r.). Pe de altă parte, producţia la salmonicultură, la păstrăv, a crescut de 10 ori faţă de anul 2007. Atunci, România producea 450 de tone de păstrăv şi acum produce 4.500 de tone, dar la crap situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc. Şi aici trebuie să găsim soluţii, să vedem ce se întâmplă. Poate acesta este potenţialul pieţei şi potenţialul investitorilor, pentru că tot auzim că România importă peşte. Importă pentru că atunci când spui peşte, nu spui doar crap, spui cel puţin 50 de sortimente de specii de peşte şi aici intervine dorinţa fiecăruia, e vorba de educaţie şi de gustul fiecăruia”, a adăugat el.

„La ciprinicultură am avut o producţie de aproximativ 12.000 de tone în 2007 şi acum producem tot cam 12.000 de tone. De aceea spun că e un semn de întrebare de ce nu a crescut producţia în urma investiţiilor. Deci, principalul obiectiv este creşterea capacităţii de producţie şi nu în ultimul rând eficienţa energetică. Chiar acum avem un apel lansat pe eficienţă energetică de 400 de milioane de euro pentru panouri fotovoltaice în fermele piscicole. Sunt convins că vor fi fermieri interesaţi să treacă pe panouri fotovoltaice, pentru că toate fermele, în general, sunt în zone însorite, lângă ape”, a evidenţiat Ştefan.

„Ne-am gândit şi am notificat Comisia Europeană în sensul acesta. Nu vom mai aloca finanţări celebrilor cormorani pentru siturile Natura 2000, asta pentru că vreau să facem un echilibru, să fim egali şi corecţi cu toţi fermierii. Cormoranii sunt reali şi există. Problema e următoarea: cormoranul nu se aşează doar unde vede sit Natura 2000, el nu ştie să citească, el se aşează unde îi spune radarul lui că este peşte. Până acum, în cele două programe anterioare de finanţare, beneficiau de compensaţii financiare doar fermele amplasate în situl Natura 2000 şi ceilalţi fermieri nu erau despăgubiţi cu nimic. Vreau să îndrept eroarea aceasta şi pe baza producţiei realizate să beneficieze toţi fermierii, pentru că aşa este corect, dar corelat, bineînţeles, de cantitatea de puiet cu care populează şi de producţia obţinută. Nu este suficient să vii să demonstrezi că ai un contract de 1.000 de hectare ca să primeşti compensaţii. Nu. Dacă tu nu ai peşte acolo e clar că vei primi nimic. Compensaţiile sunt trecute deja în program la Servicii de Mediu. E clar că dacă dezvolţi acolo, faci de servicii de mediu, că nu sunt numai cormorani, sunt şi stârci, şi egrete şi tot felul de alte păsări. Păsările ihtiofage sunt o realitate, trebuie să recunoaştem”, a explicat oficialul de la Ministerul Agriculturii.

„Îmi doresc să văd pe posturile de radio şi televiziune naţionale, dar şi în mediul online, campanii de promovare a consumului de peşte. Rămân la părerea că, sigur sunt părtinitor puţin pentru că sunt inginer pisicol, peştele este cel mai sănătos aliment de origine animală. Nu am auzit pe nimeni să spună că peştele face rău”, a afirmat el.

„Ceea ce la Planul Naţional Strategic (PNS) se numeşte Green Deal, la noi este Economia Albastră, adică facilitarea dezvoltării unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale. Am alocat 54 de milioane de euro, pentru că şi pe actualul program am văzut că prin dezvoltarea comunităţilor pescăreşti s-au făcut proiecte foarte interesante, contribuind la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a sistemului educaţional. Am văzut la Corabia o grădiniţă finanţată de noi în care, de la uniforma copilaşilor sub formă de peşti, bucătăria utilată tot de noi, în care învăţau cum să gătească peştele, până la jucăriile sub formă de bărci, peşti sau păsări. Şi de ce nu, pot fi eligibile şi investiţiile în cabinete stomatologice, chiar dacă sunt proprietatea privată a unor medici, beneficiarii sunt pescarii şi familiile lor şi atunci un proiect de genul acesta contribuie la menţinerea identităţii culturale, religioase, spirituale a zonelor pescăreşti. Pe acest segment, sunt 22 de FLAG-uri şi sper să se extindă aria lor, pentru că ele ştiu foarte bine ce au de făcut. S-au făcut lucruri minunate pe FLAG-urile acestea”, a precizat şeful Direcţiei Generale de Pescuit.

„Programul este practic pentru perioada 2021 – 2027. Noi deja lucrăm, însă nu sub forma definitivă, la manualele de proceduri. Cred că în mai-iunie anul viitor vom avea toate manualele de proceduri, ghidurile aprobate, astfel încât din semestrul II 2023 să începem să primim proiecte. Diferenţa la acest program faţă de cele două anterioare este că noi am pus priorităţile, iar noutatea este legată de condiţia CE pentru inspecţie, control şi colectare de date, care va fi făcută de Agenţia Naţională de Pescuit şi Avacultură (ANPA), principalul nostru partener. Vorbim de 15% din bugetul total, bani care se vor duce la ANPA, pentru astfel de acţiuni de control, pentru un plan naţional de colectare de date. ANPA trebuie să fie depozitarul oricărei informaţii legate de sectorul pescăresc, de la numărul de muncitori, la producţie, la fiecare fermă piscicolă, poziţionarea ei etc. Şi nu în ultimul rând, tot aici ANPA trebuie să facă programe de cercetare-inovare împreună cu institutele de cercetări. Din 35 de milioane de euro pe 7 ani cât vor avea alocaţi, eu cred că sunt bani suficienţi cât să facă toate lucrurile acestea. ANPA nu au avut niciodată bugetul acesta, iar acest lucru înseamnă că ANPA poate să consume în fiecare an 6,5 milioane de euro, adică aproape 600.000 de euro pe lună, un buget enorm”, a concluzionat şeful Direcţiei Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM din cadrul MADR.