România este, în acest moment, statul-membru care poate juca un rol decisiv în creşterea aprovizionării cu cereale şi proteină vegetală a Uniunii Europene (UE), dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condiţiilor de înverzire, în privinţa accesului la tehnologii şi instrumente de inovare în agricultură, precum şi de măsuri pe termen scurt şi mediu care să asigure accesul la inputuri agricole, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, care au efectuat o vizită de lucru la Bruxelles.
Tema discuţiilor din capitala Belgiei a avut ca pilon central contextul crizei generate de războiul ruso-ucrainean, măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare prin relaxarea unor prevederi din noua Politică Agricolă Comună (PAC).
Printre acestea se află: cultivarea pârloagelor, utilizarea tratamentelor fitosanitare pe suprafeţele cu leguminoase din zonele cu interes ecologic (ZIE), adaptarea implementării măsurilor care să ducă la atingerea ţintelor cantitative de reducere a pesticidelor şi fertilizanţilor în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărui stat membru şi într-un calendar realist, care să nu ameninţe sistemul de securitate alimentară al Uniunii şi al partenerilor săi.
„Prin acest prim pachet de măsuri se urmăreşte creşterea producţiei agricole şi agroalimentare a UE şi păstrarea echilibrului pieţelor, iar România este pregătită să îşi asume un rol cheie în a oferi stabilitate. Această stabilitate, însă, impune decidenţilor politici să caute urgent soluţii rezonabile pentru agricultori, care să le conserve competitivitatea în condiţiile actuale, în care se confruntă cu o escaladare fără precedent a costurilor de producţie şi o înăsprire a restricţiilor legate de tehnologiile pe care le pot utiliza. România este, în acest moment, statul membru care poate juca un rol decisiv în creşterea aprovizionării cu cereale şi proteină vegetală a Uniunii – dar pentru aceasta are nevoie de o flexibilitate rezonabilă în aplicarea condiţiilor de înverzire, de decizii înţelepte ale managerilor de risc europeni în privinţa accesului la tehnologii şi instrumente de inovare în agricultură, precum şi de măsuri pe termen scurt şi mediu care să le asigure accesul (atât cantitativ, cât şi din perspectiva preţului) la inputuri agricole”, afirmă Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
La finalul vizitei de lucru din Bruxelles, Alianţa a anunţat că va întreprinde, cu sprijinul echipei COPA – COGECA, toate demersurile necesare pentru a face cunoscute nevoile fermierilor români, la nivelul decidenţilor politici europeni; potenţialul agricol al României nu poate fi neglijat, mai ales în aceste momente.
Delegaţia română a fost alcătuită din: Ionel Arion – preşedintele Pro Agro, Marius Micu – vicepreşedintele Pro Agro, Nicu Vasile – preşedintele LAPAR, Mircea-Paul Băluţă – preşedintele UNCSV, Theodor Ichim – vicepreşedintele APPR, şi Cristina Cionga – director afaceri europene.
O parte importantă a vizitei a fost dedicată întâlnirii cu conducerea organizaţiei-umbrelă a fermierilor europeni, COPA – COGECA, din partea căreia au fost prezenţi la reuniune: Christiane Lambert – preşedintele COPA, Ramon Armengol – preşedintele COGECA, Pekka Pesonen- secretarul general al COGECA, Paulo Gouveria – Chief Policy Advisor PAC, Oana Neagu – director general affairs, şi Camelia Gyorffy – senior policy advisor PAC.
De asemenea, delegaţia Alianţei a avut întâlniri cu eurodeputaţii români Carmen Avram şi Alin Mituţa, pentru a le prezenta provocările cu care se confruntă fermierii şi soluţiile pe care aceştia le propun.
„Unul dintre mesajele-cheie transmis acestora este nevoia de susţinere a conceptului de ‘zonare’ în privinţa implementării diferitelor măsuri ce vor fi adoptate în următoarea perioadă în susţinerea sectorului agricole pentru a face faţă noului context. Emisarii Alianţei au reliefat că este foarte important ca principiile în alocarea resurselor sa fie respectate, dar adaptarea şi punerea în practică a măsurilor să fie făcută de fiecare stat membru în funcţie de specificităţile şi particularităţile sale pedoclimatice, demografice, a structurilor de producţie. Trimişii României în Parlamentul European au fost interesaţi de această abordare, pe care o consideră deosebit de constructivă şi utilă în a permite diferitelor state membre să-şi atingă potenţialul în sectorul agroalimentar şi s-a agreat continuarea dialogului pe probleme punctuale, în interesul fermierilor români”, se menţionează în comunicatul citat.
Cele patru organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, reunite informal în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, însumează aproximativ 3.500 de fermieri care lucrează o suprafaţă totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane de hectare, echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României.
Alianţa cuprinde, totodată, membri care activează în industria alimentară şi cumulează o cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajaţi de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.
