5.1 C
București
spot_img

-

HomepageȘtiriProlemn: Plafonarea preţurilor pentru lemn de foc generează blocaje majore şi rezilieri...

Prolemn: Plafonarea preţurilor pentru lemn de foc generează blocaje majore şi rezilieri de contracte în segmentul de exploatare

Măsura plafonării preţului pentru lemnul de foc ar putea conduce la efecte nedorite, opuse celor scontate, precum dispariţia comerţului cu lemn de foc paletizat din oferta marilor retaileri, blocaje majore, rezilieri de contracte în segmentul de exploatare, cu efect în crearea unui deficit de resursă de lemn în piaţă, susţine Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn.

„Operatorii economici care au cumpărat lemnul pe picior cu 400 lei/mc nu îl vor putea vinde tot cu 400 lei/mc după cheltuieli de exploatare, transport, depozitare, paletizare”, potrivit unei analize realizată de Prolemn cu privire la impactul măsurii de plafonare a preţurilor pentru lemnul de foc.

Totodată, printre efectele plafonării preţurilor pentru lemnul de foc se mai află creşterea deficitului de aprovizionare în zonele de câmpie.

„Este normal să existe un ecart de 250 lei/mc între preţurile lemnului de foc la drum auto forestier şi cel dintr-un depozit de câmpie, ecart dat de costurile de transport şi distribuţie”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Instituţiile publice, printre care şcoli şi primării din mediul rural, care încheie contracte de aprovizionare pe SEAP, vor rămâne fără furnizori, susţin reprezentanţii organizaţiei.

„Diferenţele mari de pe piaţa internă şi pieţele europene pentru lemn de foc şi peleţi vor conduce la creşterea exporturilor, amplificând deficitul de pe piaţa internă. Operatorii economici pot opta pentru soluţii de avarie, optând pentru a trece pe facturile de lemn de foc separat marfa şi serviciile adiţionale (de tăiere, despicare, paletizare), servicii cu TVA de 19% faţă de 5% la lemnul de foc, ceea ce ar putea creşte preţul final plătit de populaţie”, atrage atenţia Asociaţia.

Conform analizei, deficitul de lemn de foc conduce la direcţionarea resursei de lemn care ar putea fi folosită de industrie către lemn de foc, cu pierderi uriaşe pentru economia naţională şi bugetul statului. Astfel, costurile sunt plătite în final tot de populaţie, prin preţurile produselor din lemn, acestea regăsindu-se cu marje de creştere cu 40% în topul creşterilor de preţuri ale producţiei industriale.

În viziunea AIL – Prolemn, soluţia nu este plafonarea preţurilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea şi oferta. Aceasta este perfect fezabilă şi sustenabilă pe termen lung în condiţiile în care România recoltează comercial 33% din creşterea pădurii, faţă de o medie europeană de 67%, aşa cum arată recentul studiu PricewaterhouseCoopers.

Explozia preţurilor energiei şi gazului a condus la o cerere crescută pentru resurse alternative, prima opţiune dovedindu-se a fi lemnul de foc şi peleţii. În toate ţările europene, în contextul crizei energetice, a fost semnalată o cerere crescută de lemn de foc, alternativa energetică cea mai ieftină, care oferă în acelaşi timp securitate energetică în contextul temerilor privind blocajele în alimentarea cu gaz.

Potrivit organizaţiei, în România, aproximativ jumătate din gospodării se încălzesc cu lemne, totalizând 3,5 milioane gospodării, cu un consum mare de resursă estimat la 14 milioane de tone în Strategia Energetică Naţională.

Din acest consum, 6,5 milioane mc provin ca lemn brut din masa lemnoasă recoltată din păduri, aproximativ 2,2 milioane mc din deşeuri din prelucrarea lemnului, iar diferenţa este autoconsum din proprietăţi private şi vegetaţie din afara fondului forestier.

Totodată, consumul de peleţi pe piaţa internă este estimat la 200.000 tone anual, faţă de o producţie de 600.000 tone anual, diferenţa de producţie neacoperită de cererea pe piaţa internă fiind exportată, determinând particularităţi pe acest segment de piaţă.

„Se estimează în 2022 o cerere crescută de lemn de foc de minim 10-20% faţă de anii anteriori pe piaţa internă, chiar şi gospodării care dispun de încălzirea pe gaze sau pompe de căldură optând pentru o încălzire de siguranţă şi mai economică pe lemn de foc. România recoltează comercial doar 33% din creşterea pădurii faţă de o medie europeană de 67%, situându-se cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/ha, în coada ţărilor europene”, se menţionează în comunicat.

Creşterea preţurilor la lemnul de foc în România, pe piaţa liberă, a fost în 2022 de aproximativ 40%, o creştere moderată faţă de dublarea preţurilor în cvasitotalitatea ţărilor europene.

În România, există o pondere mare de repartizare de lemn de foc la preţuri controlate administrativ. În această situaţie se regăsesc volumele de lemn de foc furnizate de RNP – Romsilva, unităţi administrativ teritoriale proprietare de pădure (1,2 milioane hectare) şi forme asociative de proprietate (800.000 ha pădure), cu preţuri ale lemnului de foc pentru comunităţile locale de 250-350 lei, mult mai mici decât cele de pe piaţa liberă.

Pe piaţa liberă, preţurile variază între 500 lei/mc la drum forestier în zona de munte, 700-750 lei/mc în zona de câmpie şi peste 8-900 lei/mc pentru lemnul de foc paletizat, uscat, în oferta marilor retaileri.

„Această mare diferenţiere a preţurilor lemnului de foc, pe care o întâlnim şi pe toate pieţele vestice, corespunde preţurilor de despicare, paletizare, stocare pentru uscare, transport, distribuţie”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Balanţa lemnului din România arată un deficit de aprovizionare a pieţei, necesarul fiind estimat la 12 milioane mc pentru industria lemnului şi minim 10-12 milioane pentru lemn de foc, excluzând din necesar deşeurile utilizate ca resursă energetică din industria lemnului. Astfel, rezultă un necesar în piaţă de minim 22-24 milioane mc recoltă anuală, faţă de o recoltă actuală în jur de 20 milioane mc.

Posibilitatea actuală de recoltă a pădurilor României este de minim 25 milioane mc, dar acest volum nu este recoltat datorită unor blocaje administrative, lipsei de investiţii în accesibilizarea pădurilor şi efectuarea limitată a lucrărilor de îngrijire a pădurii, spun reprezentanţii Prolemn.

În acest context, impactul plafonării preţurilor lemnului de foc la 400 lei/mc inclusiv TVA poate conduce la unele efecte, precum: rezilierea contractelor de achiziţie masă lemnoasă pe picior de către operatorii economici de exploatare, preţurile medii actuale situându-se în jurul valorii de 400 lei/mc.

„Pornind de la această valoare medie de achiziţie a lemnului pe picior şi adăugând costurile de exploatare, costul minim al lemnului de foc la drum forestier este în jurul valorii de 480-500 lei/mc, practic operatorii economici de exploatare fiind nevoiţi să rezilieze contractele de achiziţie, cu consecinţa pierderii garanţiilor de bună execuţie a contractelor şi excluderea de la participarea la licitaţii pentru trei luni, cu efect imediat într-un blocaj de anvergură a sectorului de exploatare a lemnului”, precizează aceştia.

Comerţul modern cu lemn de foc va fi cel mai afectat, distribuţia lemnului de foc sub formă paletizată, lemn uscat, care necesită procesare suplimentară şi costuri de distribuţie practic devine total neeconomică. Lemnul de foc ar putea să dispară complet din oferta marilor retaileri, creând disconfort pentru aprovizionarea populaţiei urbane.

Preţurile plafonate la un nivel artificial de mic în România pot conduce la o creştere a exporturilor de lemn de foc, exporturi practic inexistente până în prezent.

„Între segmentele cele mai afectate este valorificarea deşeurilor din industria lemnului care se utilizează ca resursă de încălzire. Aceste deşeuri nu beneficiază de cota redusă de TVA de 5% pentru lemnul de foc, se vând cu cota de TVA de 19%. Aceste deşeuri au o valoare energetică foarte bună, adesea premium, pentru că sunt uscate prin prelucrarea lemnului. Plafonate la 400 lei/mc inclusiv TVA de 19% ar putea să nu mai ajungă la populaţie, operatorii economici fiind forţaţi să caute alte valorificări”, mai spun autorii analizei.

Pe de altă parte, instituţiile publice, care achiziţionează lemn de foc prin SEAP, se pot regăsi în situaţia de a nu mai avea nici o ofertă. În special vor fi afectate primăriile şi şcolile din mediul rural.

Operatorii economici vor fi tentaţi să găsească soluţii de avarie pentru a putea continua activitatea, între care a vinde formal alte sortimente decât lemnul de foc sau a diferenţia pe factură preţul lemnului de foc şi al serviciilor de transport, paletizare, distribuţie, cu efect în scumpirea produselor pentru populaţie.

Lemnul de foc are o cotă de TVA redusă la 5%, serviciile şi alte produse din lemn o cotă de TVA de 19%. Efectul în piaţă poate fi contrar celui scontat, cu o creştere a preţului final pentru lemnul de foc de 10-14 %.

Un efect cert va fi şi cel de creştere a evaziunii fiscale, prin încasarea cotei de preţ peste cel plafonat neînregistrat. Un control strict şi aplicarea de sancţiuni pe această zonă poate inhiba comerţul cu lemn de foc.

„Aşa cum Asociaţia Industriei Lemnului a arătat, soluţia corectă nu este plafonarea preţurilor, ci asigurarea necesarului de lemn pe piaţă, care să echilibreze cererea şi oferta. Deficitul de resursă de lemn pe piaţă, amplificat de cererea crescută de lemn de foc, se datorează faptului că lucrările de recoltare sunt blocate de măsuri administrative şi birocratice în toate direcţiile. Dacă înţelegem şi acceptăm acest fapt simplu, soluţiile concrete pe care Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn le propune autorităţilor urmează logic”, susţine aceasta.

Astfel, RNP Romsilva a anunţat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane mc în primele 8 luni ale anului 2022, faţă de 10 milioane mc în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu.

Soluţia evidentă este scoaterea la licitaţie a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector şi să ofere resursă populaţiei şi industriei.

„Invităm Guvernul României să analizeze această evaluare de impact a măsurilor de plafonare a preţului lemnului de foc cu considerarea măsurilor propuse pentru asigurarea necesarului resursă de lemn atât pentru populaţie, cât şi pentru industria lemnului”, afirmă reprezentanţii Prolemn.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

00:03:02

VIDEO. Ascenza lansează 4 produse bio de protecție a plantelor pe piața României

Compania Ascenza vine cu câteva noutăți importante pe piața...

Preţul petrolului s-a prăbuşit peste noapte la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni

Contractele futures la petrol au scăzut luni cu peste 2 dolari pe baril, WTI atingând un minim al ultimelor...

DN Agrar – cea mai mare fermă zootehnică integrată din România și-a triplat cifra de afaceri și profitul net după primele nouă luni

DN AGRAR Group SA, simbol DN (BVB), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producţie de lapte...

Fertilizarea foliară și analiza foliară la măr – sfaturi

Fertilizarea foliară a plantelor a devenit populară, în condițiile în care asigură multiple avantaje, oferind plantelor nutrienții necesari prin...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate