Reprezentanţii Camerelor Agricole şi Organizaţiilor Profesionale din Agricultură din Grupul Vişegrad (V4) şi Regiunea celor 3 Mări au avut joi şi vineri o întâlnire, la Bratislava, în cadrul căreia au discutat, printre altele, despre Poziţia strategică a securităţii alimentare naţionale şi a Uniunii Europene.
LAPAR a comunicat că, din partea României au participat la dezbateri reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ai Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Potrivit sursei citate, alte teme de discuţie au vizat revizuirea politicilor/strategiilor existente pe fondul situaţiei actuale de pe pieţe (creşterile de preţuri la combustibil, inputuri, energie şi îngrăşăminte) corelate cu efectele războiului din Ucraina şi care impun o amânare a Politicii Agricole Comune şi a măsurilor prevăzute prin Pactul Verde European, precum folosirea terenurilor pârloaga pentru producţie, şi evaluarea şi actualizarea Declaraţiei de la Bratislava din martie 2017.
Întâlnirea a marcat şi împlinirea a 5 ani de la semnarea Declaraţiei de la Bratislava, care trebuia să aducă condiţii concurenţiale mai corecte pentru fermierii din toate statele membre ale UE şi o politică agricolă comună mai corectă, inclusiv convergenţa plăţilor directe.
Astfel, participanţii au reiterat nevoia unor condiţii mai bune pentru fermierii din statele membre şi au semnat un Comunicat Comun pentru obiectivele comune.
„În ceea ce priveşte intervenţia României, dată fiind criza actuală pentru proteină vegetală necesară pentru furajele animalelor, pe fondul conflictului din Ucraina şi al creşterii costurilor de producţie, am solicitat semnatarilor să includă pe lista priorităţilor comune şi dezvoltarea de proteine furajere la nivel naţional. În paralel, considerăm că UE trebuie să aloce resurse pentru programe de cercetare în ameliorarea plantelor şi să adopte o poziţie bazată pe ştiinţă, cu privire la dezvoltarea de noi varietăţi rezistente la stresul biotic şi abiotic, inclusiv prin NGT. Proteinele vegetale sunt cruciale pentru tranziţia către sisteme alimentare durabile – reduc dependenţa de îngrăşămintele minerale şi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, se menţionează în comunicat.
Sursa citată subliniază că s-a discutat despre revizuirea Directivei SUD (Sustainable Use Directive), iar reprezentanţii români au subliniat că este necesar ca eventualele ţinte de reducere să ţină cont de specificităţile geografice, climatice şi economice şi de diferitele puncte de plecare ale fiecărui stat membru.
„România, este un stat unde intensitatea medie a vânzărilor de pesticide per hectar de teren agricol este mult mai mică decât media UE, ceea ce înseamnă că orice decizie de reducere ar trebui să ţină cont de necesitatea protecţiei plantelor pentru a menţine un nivel de producţie agricolă care să garanteze securitatea alimentară. Potrivit majorităţii studiilor de impact, o reducere a volumului de pesticide utilizate va duce la o scădere a producţiei şi, în situaţia actuală, nu este permisă periclitarea producţiei agricole din UE”, se mai arată în comunicat.
