4.7 C
București
spot_img

-

HomepageȘtiriMADR: Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte creşterea numărului de...

MADR: Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte creşterea numărului de produse româneşti înregistrate la Comisia Europeană

Ministerul Agriculturii susţine că raportul de audit al Curţii de Conturi privind siguranţa alimentelor menţionează că în perioada 2015-2021 au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte creşterea numărului de produse alimentare româneşti înregistrate la Comisia Europeană pe scheme de calitate europene şi nu sunt consemnate întârzieri în depunerea documentaţiilor necesare.

De asemenea, raportul instituţiei de control menţionează şi faptul că au fost îndeplinite responsabilităţile ministerului legate de elaborarea şi aprobarea cadrului procedural ce vizează dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar, arată MADR.

„În ceea ce priveşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raportul Curţii de Conturi precizează că au fost îndeplinite responsabilităţile legate de elaborarea şi aprobarea cadrului procedural ce vizează dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar. În acest sens, au fost elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii următoarele proceduri: procedura de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, procedura de declarare a opoziţiei la nivel naţional, procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logo-ului naţional”, subliniază reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Astfel, pe sisteme de calitate europene, din cele 17 dosare depuse la MADR cu privire la înregistrarea la Comisia Europeană a produselor alimentare româneşti au fost recunoscute, din 2011 până în prezent, 10 produse, după cum urmează:

  • Magiun de prune Topoloveni;
  • Salam de Sibiu;
  • Telemea de Ibăneşti;
  • Novac afumat din Ţara Bârsei;
  • Scrumbie de Dunăre afumată;
  • Cârnaţi de Pleşcoi;
  • Telemea de Sibiu;
  • Caşcaval de Săveni;
  • Salata cu icre de ştiucă de Tulcea;
  • Salata tradiţională cu icre de crap.

„În ceea ce priveşte recunoaşterea celorlalte 7 produse depuse spre înregistrare, demersurile întreprinse de MADR sunt în fază avansată, iar situaţia la zi este următoarea: Plăcintă Dobrogeană – IGP – se derulează demersuri specifice în vederea finalizării/concluzionării opoziţiei formulate de R. Bulgară, declarată admisibilă de către Comisia Europeană (CE); Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), nr. referinţă PGI-RO-02825 – în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară; Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) – în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic ‘eAmbrosia’, cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată”, menţionează MADR.

Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se află la direcţia de specialitate a MADR, fiind în analiză documentaţia aferentă înregistrării, ca IGP (Indicaţie Geografică Protejată), iar pentru produsele: brânză frământată de Teaca (IGP), Virşli (IGP) şi Brânză de burduf de Bran (IGP) sunt în derulare activităţi necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării şi depunerii documentaţiei potenţialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene.

Totodată, la nivel european sunt înregistrate următoarele băuturi spirtoase, din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).

La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului „Pelin” produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.

„MADR desfăşoară, în mod constant, acţiuni specifice, în toate judeţele ţării, având drept scop identificarea şi promovarea produselor agroalimentare cu potenţial de înregistrare pe sisteme de calitate europene şi scheme de calitate naţionale. De asemenea, direcţiile de specialitate din cadrul MADR au notificat Comisiei Europene schemele de calitate naţionale care vizează atestarea produselor agroalimentare ca produs tradiţional sau ca produs obţinut conform unei reţete consacrate, pentru ca aceste scheme de calitate naţionale să primească finanţare europeană. Facem precizarea că la această dată nu se înregistrează întârzieri în depunerea documentaţiei necesare la Comisia Europeană”, au mai transmis reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Potrivit sursei citate, nivelul relativ scăzut al recunoaşterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare româneşti este în legătură de cauzalitate cu elemente independente de activitatea direcţiilor MADR, precum:

  • costurile ridicate ale aderării la sistemele de calitate europen;
  • slaba asociere între producători;
  • perioada îndelungată aferentă perioadei de recunoaştere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura între 14 şi 48 luni)

„Este foarte important să se facă diferenţa între procedura de atestare a produselor tradiţionale sau a produselor obţinute conform unor reţete consacrate, la nivel naţional şi cea care vizează recunoaşterea pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare, la nivel european, întrucât procedurile care se desfăşoară pentru realizarea acestor demersuri sunt instituite prin reglementări legale distincte, fără să existe suprapuneri sau complementarităţi în derularea acestora”, se arată în comunicat.

La nivel naţional, România are două scheme de calitate care vizează produsele tradiţionale şi produsele obţinute conform unei reţete consacrate. Astfel, la nivelul MADR, au fost atestate până în prezent 716 produse tradiţionale şi 164 de produse obţinute conform unei reţete consacrate.

La nivel european sunt instituite următoarele sisteme de calitate: IGP (indicaţie geografică protejată), DOP (denumire de origine protejată) şi STG (specialitate tradiţională garantată), precum şi menţiunea de calitate facultativă – produs montan. La nivel naţional, au fost atestate până în prezent un număr de 3,295 de produse cu menţiunea de calitate facultativă „produs montan”.

Precizările MADR vin în urma informaţiilor transmise luni de Curtea de Conturi a României, care a finalizat o misiune de audit privind performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, hranei pentru animale, al siguranţei alimentelor precum şi al activităţilor de control oficial, în perioada 2015-2021, semnalând, ca prim aspect, lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar.

În ceea ce priveşte schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional, auditorii au transmis că acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora.

Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti.

Referitor la activitatea Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF), auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide.

Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezenţa sau absenţa reziduurilor de pesticide, deşi au fost planificate acţiuni în acest sens.

Legat de acest aspect semnalat de Curtea de Conturi, MADR precizează că în perioada auditată, respectiv 2015-2020, aparatura din laboratorul de specialitate era uzată, situaţie remediată începând cu anul 2019.

În scopul asigurării securităţii alimentare, au fost achiziţionate echipamentele necesare îndeplinirii acestui obiectiv, iar în anul 2020 a fost realizată extinderea acreditării laboratorului pentru mai multe substanţe active, în prezent laboratorul fiind acreditat pentru analiza a 374 de substanţe active.

„Cât priveşte implementarea programelor naţionale anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în fructe, legume şi cereale din producţia internă, acestea au fost puse în aplicare conform planificărilor anuale, aşa cum prevăd regulamentele de control multianual coordonat al UE, inclusiv prelucrarea de probe provenite de la beneficiari”, arată ministerul.

În ceea ce priveşte analiza produselor ecologice, reprezentanţii MADR menţionează că, anual, sunt planificate (conform planurilor de monitorizare, publicate pe site-ul ANF) astfel de probe.

Planificarea acestora se face ţinând cont de prevederile Regulamentelor Europene în ceea ce priveşte monitorizarea reziduurilor de pesticide. 

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Copilitul lăstarilor la roșii. Când se realizează și care este rolul

Copilirea roșiilor (tomatelor) presupune tăierea unor lăstari (copili) la...

Cultivarea pepenelui galben – sfaturi utile

Cultivarea de succes a pepenelui galben presupune respectarea mai multor particularități de creștere. Temperatura minimă de germinație a semințelor...

VIDEO. Ascenza lansează 4 produse bio de protecție a plantelor pe piața României

Compania Ascenza vine cu câteva noutăți importante pe piața europeană pentru anul 2022, reunite sunt brandul Blexia. Noile produse...

Scheme de tratament la cais: produse și perioade recomandate

Pomii de cais pot fi afectați în diferite etape ale vegetație de o gamă largă de boli și dăunători....
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate