2.3 C
București
spot_img

-

HomepageȘtiriLipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, semnalată de Curtea de Conturi...

Lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, semnalată de Curtea de Conturi după un audit al performanţei în domeniu

Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit privind performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, hranei pentru animale, al siguranţei alimentelor precum şi al activităţilor de control oficial, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Echipa de audit semnalează, ca prim aspect, lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar. Absenţa acestor strategii afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu, obiectivele naţionale pe termen mediu şi lung fiind inexistente, precizează sursa citată.

Acţiunea a vizat perioada 2015-2020 şi s-a desfăşurat în intervalul 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi la Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF).

Potrivit sursei citate, misiunea de audit a evaluat eficacitatea modului de organizare şi coordonare de către ANSVSA a unităţilor subordonate din reţeaua naţională proprie. Totodată, auditorii publici externi au analizat modul în care instituţiile şi-au asumat şi îndeplinit obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin lege în domeniul auditat.

Constatările în urma misiunii şi recomandările formulate de echipa de audit constituie un suport relevant pentru entităţile auditate în activitatea lor, respectiv în remedierea – acolo unde este cazul – a deficienţelor.

Potrivit comunicatului, schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al preşedintelui nu a fost exercitat integral – şi succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorităţii şi a structurilor teritoriale au creat vulnerabilităţi în continuitatea şi coerenţa decizională.

Totodată, este probabil ca sancţiunile aplicate de ANSVSA şi de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporţionale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenţionale nu a fost actualizat şi nici armonizat cu regulamentele europene.

Curtea de Conturi menţionează că resursele şi echipamentele tehnice ale Direcţiilor Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% – 100%.

Acest lucru generează costuri mari de întreţinere şi riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice.

În ceea ce priveşte pesta porcină africană (PPA), în comunicat se spune că acţiunile de prevenţie realizate de entităţile publice desemnate şi de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate şi coordonate.

Măsurile ineficiente privind testarea şi supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreţi au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul ţării şi creşterea presiunii virale asupra exploataţiilor comerciale profesionale de porcine.

Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deţinătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv.

Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat în acest scop suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.

O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora.

Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti.

În ceea ce priveşte sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele Bio nu au fost verificate pentru a determina prezenţa sau absenţa reziduurilor de pesticide, deşi au fost planificate acţiuni în acest sens.

Echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficienţelor şi pentru diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe, aşa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziţie de entităţile auditate.

Astfel, Curtea de Conturi a României precizează că înţelege să ofere suport acestor entităţi în demersurile lor, în limita competenţelor şi a atribuţiilor stabilite de cadrul legislativ.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Îngrășămintele verzi: Top 5 specii de plante ce combat dăunători și boli din sol

Sideratele (îngrășămintele verzi) sunt plante cultivate în scopul încorporării...

Bibilica – hrana, creșterea puilor, inițierea afacerii

Creșterea bibilicilor nu diferă de creșterea găinilor. Detalii despre îngrijire, adaptare, alimentație, rația zilnică, reproducere, creșterea puilor, etc. Bibilica este o...

Rațe mute (leșești) – rasă valoroasă pentru carne

Rațele mute sau leșești sunt crescute pentru producția de carne. Acestea se deosebesc esențial de alte rase de rațe....

Cultivarea pătrunjelului pentru rădăcină. Sfaturi utile

Pătrunjelul este o plantă bienală, în primul an formează rozete de frunze și rădăcina tuberizată, iar în al doilea...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate