Daea: Propunerea de revenire la stadiul peisajului natural din 1950 este imposibil de realizat

„România susţine obiectivele Pactului verde şi ale Strategiei în domeniul biodiversităţii, precum şi intensificarea eforturilor de refacere a ecosistemelor. Cu toate acestea, având în vedere dificultăţile create de pandemia COVID, de creşterea preţului la energie/fertilizanţi şi de război, şi nu numai, trebuie să punem pe prim plan obiectivul securităţii alimentare. Prezentul Regulament introduce, însă, mari constrângeri privind continuarea activităţii în sectorul agricol. Obiectivele stabilite sunt extrem de ambiţioase, dar dificil de implementat pe termen scurt şi cu grad relativ de siguranţă. Activităţile obligatorii privind refacerea biodiversităţii, ca să poată fi realizabile, trebuie să fie realiste, să aibă în vedere perspectivele economice şi sociale, luând în considerare toate elementele constitutive ale unei decizii în acest sens, cum ar fi: o finanţare corespunzătoare, cu posibilităţi practice de realizare ale acesteia, care să nu se bizuie numai pe efortul statelor membre, întrucât paleta beneficiarilor este largă, de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii. În atare condiţii, apare nevoia compensaţiilor pentru pierderile de venit ale celor afectaţi, ori actualul buget PAC este deja alocat în mare parte pentru măsurile de mediu”, a spus Daea.

„Activităţile agricole extensive, cum ar fi păşunatul şi cositul, trebuie să continue în zonele cu caracteristici peisagistice de mare diversitate, asigurând-se astfel păstrarea acestora. Refacerea naturii trebuie abordată în interesul acesteia şi al omului, respectându-se dreptul de proprietate al acelora care participă la realizarea obiectivelor propuse, în aşa fel încât să genereze voinţa de acţiune. Măsurile prevăzute vor conduce la creşterea zonelor sensibile la nivel european, care alături de SUR, vor genera reducerea cultivării terenurilor agricole, a producţiilor agricole, escaladarea preţurilor terenurilor agricole, precum şi un impact puternic asupra comunităţilor locale. Propunerea aduce atingere şi competenţelor statelor membre privind sectorul silvic, care nu poate fi exclus dintr-un asemenea concept. Propunerea privind revenirea la stadiul peisajului natural din 1950 este imposibil de realizat. Şi aceasta trebuie s-o înţelegem din capul locului!”, a avertizat oficialul.

„Menţionăm că liniile directoare pentru identificarea, cartografierea şi protecţia pădurilor vechi, silvicultura mai aproape de natură, împădurirea şi reîmpădurirea care respectă biodiversitatea şi propunerea de regulament pentru restaurarea naturii sunt stabilite mai întâi în Strategia UE pentru biodiversitate, şi apoi în Strategia UE pentru Păduri. România şi-a adoptat recent propria Strategie pentru Păduri, în octombrie, care este pe deplin conformă cu Strategia Uniunii Europene, iar implementarea ei asigură aplicarea Strategiei Uniunii Europene. România este unul dintre statele membre care a susţinut intenţia Preşedinţiei cehe de a aduce pădurile pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului. Considerăm că atunci când vorbim despre implementarea aspectelor legislative forestiere ar trebui să ne bazăm pe ştiinţă, cercetare, experţi şi experienţă – şi toate statele membre au aceste resurse. Cooperarea între statele membre, Comisie si părţile interesate este importantă, dar considerăm că deciziile trebuie sa rămână la nivelul autorităţilor statelor membre, în acest scop cooperarea între acestea şi Comisie este importantă şi trebuie sa îi dăm întâietate”, a afirmat Daea.