Micii producători de alimente din România vor beneficia de flexibilitate în ceea ce priveşte frecvenţa recoltărilor de probe din cadrul programelor de autocontrol, pentru anumite criterii microbiologice stabilite în regulamentele europene, conform unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Acest document a fost trimis Comisiei Europene, iar pentru elaborarea sa a fost luat în considerare principiul flexibilităţii, care este aplicat şi în alte state membre din UE.
Reprezentanţii ANSVSA susţin că la baza acestui proiect se află o serie de motivaţii precum necesitatea încurajării unităţilor din domeniul alimentar cu producţie scăzută, având în vedere că acestea au de cele mai multe ori lanţuri scurte de aprovizionare cu materii prime, deoarece se aprovizionează preponderent de la producători români şi sunt în relaţii directe cu consumatorii finali din România prin magazinele proprii de desfacere.
De asemenea, este vorba şi de dificultatea întâmpinată de unele unităţi de pe teritoriul României, reprezentate de abatoare, unităţi care produc carne tocată, carne preparată şi carne proaspătă de pasăre, de a pune în aplicare cerinţele referitoare la frecvenţa de prelevare a probelor pentru criteriile de siguranţă a alimentelor şi de igienă, deoarece astfel de unităţi nu desfăşoară o activitate zilnică sau producţia este scăzută.
Nu în ultimul rând, trebuie încurajate gospodăriile ţărăneşti cu un număr redus de bovine, care livrează lapte către micii producători locali.
„Aceste derogări sunt realizate fără a compromite siguranţa alimentelor şi, implicit, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecţie a consumatorilor”, susţin reprezentanţii ANSVSA.
Categoriile de unităţi care vor beneficia de reducerea frecvenţei recoltărilor de probe în cadrul programului de autocontrol, fără a fi afectată sănătatea consumatorilor, sunt următoarele:
- abator de ungulate cu producţie scăzută – abator de bovine, cabaline, porcine, ovine şi caprine care sacrifică anual până la 1.000 de capete bovine şi cabaline, pentru fiecare specie în parte şi 20.000 de capete porcine, ovine şi caprine, pentru fiecare specie în parte;
- abator pentru păsări de curte cu producţie scăzută – abator ce sacrifică maximum 5.000.000 de pui de carne sau maximum 200.000 de curcani anual;
- unitate cu producţie scăzută de carne tocată – unitate a cărei producţie lunară este de maximum 10 tone.
De asemenea, vor mai beneficia de aceste derogări:
- unităţi cu producţie scăzută de carne preparată, de maximum 10 tone;
- unităţi cu producţie scăzută de carne proaspătă de pasăre – unitate ce realizează tranşarea cărnii de pasăre primită de la un abator, dar care nu se află în vecinătatea unui abator, a cărei producţie lunară este de maximum 10 tone şi unităţile de prelucrare lapte cu un volum mic de producţie înseamnă unităţi a căror capacitate nu depăşeşte următoarele limite: 180.000 litri de lapte/an în cazul unităţilor de procesare a laptelui autorizate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi 60.000 litri de lapte/an în cazul centrelor de prelucrare lapte integrate/aparţinând exploataţiei care funcţionează în baza înregistrării sanitar-veterinare.
În concluzie, prin acest proiect legislativ sunt încurajaţi micii producători locali, ceea ce va contribui la crearea de locuri de muncă şi obţinerea de alimente cu cheltuieli mai reduse, precizează ANSVSA.
