luni, 8 august, 2022
27 C
București

-

HomepageȘtiriANM: Acest an agricol este unul dintre cei mai secetoşi din istorie

ANM: Acest an agricol este unul dintre cei mai secetoşi din istorie

România trece printr-o perioadă în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ, iar semnalele sunt în continuare că situaţia nu se va schimba, ceea ce va face cu siguranţă ca acest an agricol să fie unul dintre cei mai secetoşi din istorie, a declarat, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.

Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi agricole sunt porumbul şi floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an.

Cât va mai dura canicula, cum se transformă clima la nivel internaţional şi în ce stadiu se află proiectele pe care ANM le are în plan pentru a fi implementate sunt câteva dintre subiectele abordate de către Elena Mateescu.

Cele mai recente date arată că perioada 2012 – 2021 este cea mai călduroasă de când se fac măsurători în România.

Valorile de temperaturi au înregistrat la nivel anual abateri termice pozitive între 0,68 grade Celsius, cât am avut în 2021, până la 1,96 grade Celsius în 2019, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor din 1901 şi până în prezent.

Anii 2019 şi 2020 rămân în top cei mai calzi ani şi, cu siguranţă, şi anul 2022, aşa cum arată cel puţin evoluţia de la 1 ianuarie şi până în prezent. Ceea ce ne aşteaptă, cel puţin în următoarea perioadă, este posibil să se înscrie în seria anilor celor mai călduroşi.

Oricum, vara 2022 este o vară a extremelor meteorologice. Dacă luna iunie, din punct de vedere termic, se situează ca fiind a cincea lună cea mai caldă din istorie, a treia cea mai secetoasă, nici „Luna lui Cuptor” nu face excepţie.

Perioada 1-17 iulie o situează la o abatere faţă de normalul climatologic al lunii lui Cuptor în ţara noastră cu aproape un grad mai caldă, iar din punct de vedere pluviometric, din păcate, în top, fiind cea mai secetoasă perioadă din istorie, pentru că înregistrăm o cantitate medie de numai 35% din ceea ce ar fi normal pentru o lună iulie în ţara noastră.

Fermierii susţin că nici dacă ar cădea 200 de litri de precipitaţii pe metru pătrat nu ar fi suficient acum pentru a se reface rezerva de apă din solul agricol.

Vorbim despre o secetă extremă, de lungă durată, instalată încă din a doua jumătate a verii a anului 2021. Practic, în anul agricol 2021, la 1 septembrie, am intrat pe un fond de secetă deja instalat mai ales în jumătatea estică a ţării, secetă care s-a continuat, cu o iarnă blândă şi mai săracă în precipitaţii. Şi nici primăvara nu a făcut excepţie… iată debutul verii. Practic, ne îndreptăm spre finele celei de-a doua luni din această vară şi suntem într-un context în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ.

La acest moment, cantitatea de 115,4 litri pe metru pătrat situează acest interval pe primul loc ca fiind cel mai secetos din istorie, urmat de anul 2000 în care am avut o cantitate de 135,1 litri pe metru pătrat.

Iată de ce în acest an agricol discutăm, practic, de un deficit accentuat, instalat încă din a doua parte a verii, debutul anului agricol. Din cele zece luni şi două decade, ar trebui să menţionăm că doar în două luni am avut cantităţi în medie peste norme – decembrie şi aprilie – dar care pentru jumătatea de est, chiar dacă am avut cantităţi de apă uşor peste norme, de 60-70 de litri pe metru pătrat, nu a putut compensa nevoia de apă în această parte a ţării.

În acest an agricol Moldova este zona cea mai afectată. Dacă în anul agricol 2019 – 2020, cel mai recent an agricol secetos, în Dobrogea s-a înregistrat cea mai mică cantitate de precipitaţii din istorie, reprezentând valoarea cea mai coborâtă, de numai 229,2 litri pe metru pătrat, în acest an în Moldova înregistrăm cea mai coborâtă valoare, de 322,6 litri pe metru pătrat pătrat.

Observăm nuanţele de galben ce caracterizează starea de secetă pedologică extremă în Moldova, în Dobrogea, în Bărăgan, nu în ultimul rând în Banat, în Crişana şi în Maramureş, dar şi areale din Câmpia Română sau în centru, cea mai mare parte a Transilvaniei.

Deficitele cele mai mari de apă sunt în jumătatea estică a ţării, dar şi în partea de vest-nord-vest a ţării. În aceste regiuni, practic, analizăm cantitatea de precipitaţii de la 1 septembrie până în 17 iulie observăm, comparativ cu anul 2019 – 2020 că în cea mai mare parte a regiunilor cantităţile de precipitaţii în acest an sunt mai mici, exceptând de această dată Dobrogea, dar care şi în acest an are o cantitate de doar 50% din normalul perioadei analizate.

Care sunt cele mai afectate culturi agricole?

La acest moment vorbim despre culturile de porumb şi de floarea-soarelui, pentru că perioada mai – iunie şi iată aproape primele două decade din iunie, când ar fi trebuit să avem o rezervă satisfăcătoare care să asigure nevoia de apă în perioada consumului maxim faţă de apă al culturilor prăşitoare, s-au înregistrat, din păcate, deficite accentuate.

Care este starea la pomii fructiferi şi viţa-de-vie?

Şi la acest culturi sunt unele probleme, însă sistemul radicular mult mai adânc, comparativ cu culturile de câmp, poate să asigure o uşoară revigorare în ceea ce priveşte consumul de apă. Cu siguranţă, seceta de lungă durată care s-a prefigurat în acest an şi, din păcate, pentru ceea ce urmează în următoarele patru săptămâni, vor determina o nevoie acută şi pentru speciile pomii-viticole.

La acest moment încheiem anul agricol la 31 august pe un fond de secetă puternică. Cu siguranţă, noul an agricol 2022 – 2023 va fi influenţat de un decalaj semnificativ al înfiinţării culturilor, având în vedere condiţiile mai puţin favorabile pentru pregătirea terenurilor din această perioadă, care ar trebui să înceapă cel puţin de la mijlocul lunii august.

Aceste fenomene nu se întâmplă doar în România, ci în întreaga Europă. Trebuie să vorbim şi de partea de sud. Ne amintim de Portugalia, Spania, Franţa, iată acum Marea Britanie, zone în care s-au înregistrat deja recorduri ale temperaturilor neobişnuite pentru pe această perioadă.

Cu siguranţă, valul de căldură, masa de aer tropical, este de aşteptat să abordeze şi zona ţării noastre şi să se intensifice în special la sfârşitul acestei săptămâni şi debutul săptămânii viitoare, după care miercurea viitoare ne aşteptăm la o uşoară răcorire în partea de vest, la valori de 33 de grade în sudul ţării. Rămânem, însă, cu valori de 37 – 38 de grade.

Elena Balamatiuc
Elena Balamatiuc
Staff Editor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Mixomatoza la iepuri – simptome si tratament

Mixomatoza este cea mai periculoasă boală care afectează iepurașii...

Creșterea răsadului – 19 greșeli cel mai frecvent făcute

Creșterea răsadurilor implică mai multe operațiuni ce nu pot fi neglijate, începând de la alegerea semințelor și finalizând cu...

Cezar Gheorghe: Se așteaptă o criză a grâului la nivel mondial

Recolta de grâu la nivel mondial în anul 2022 s-ar putea să fie cu mult mai redusă decât prognozele...

De ce castraveții sunt amari. Cauze și prevenire

Plantele, ca și oamenii, pot avea stres și reacționează la acesta în felul lor. În special, castraveții, în condiții...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate