10.8 C
București
sâmbătă, 16 octombrie, 2021

-

HomepageArticoleViermele vestic al rădăcinilor de porumb – combatere

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb – combatere

spot_img

Diabrotica virgifera virgifera și-a făcut apariția în lanurile de porumb. Putem observa adulții care se hrănesc pe frunze deocamdată. Sunt prezente ambele sexe. La controlul efectuat pe data de 4 iulie 2019, în România a fost observat că adulții se împerechează, ceea ce înseamnă că au apărut în urmă cu cel puțin 7 zile. De asemenea, larvele eclozate au atacat rădăcinile plantelor de porumb.

Plantele afectate prezintă simptom de gât de gâscă. Mai grav este că plantele atacate devreme sunt pierdute, oprite din vegetație. Este timpul să verificați culturile, mai ales acolo unde se practică monocultură. În sprijinul agricultorilor, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin vine cu câteva aspecte legate de biologia și combaterea acestui dăunător periculos.

FOTO: Cotuna Otilia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin

Ce trebuie să știm despre biologia acestei insecte?

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb are o singură generație pe an. Insecta iernează în stadiul de ou. Cu cât iernile sunt mai blânde, cu atât numărul de ouă care vor supraviețui va fi mai mare. Eclozarea ouălor poate începe pe la mijlocul lunii mai iar numărul cel mai mare de larve pe rădăcini poate fi observat pe la sfârșitul lunii iunie.

Până la începutul lunii august larvele pot fi observate în câmp. În unii ani favorabili, s-a observat apariția masivă a larvelor la sfârșitul lunii mai [Sivčev și Tomašev, 2002].
Larvele eclozate se deplasează prin sol și caută rădăcinile de porumb. Distanța pe care se pot deplasa larvele este de aproximativ 0,5 m.

După Toepfer și Kuhlman (2006), perioada de deplasare este critică pentru larve (mai ales dacă nu găsesc rădăcinile de porumb), mortalitatea putând depăși chiar 90%. Cei mai mulți autori susțin că porumbul este gazdă primară pentru larvele de Diabrotica virgifera virgifera [Clark și Hibbard, 2004; Wilson și Hibbard, 2004].

Monocultura de porumb favorizează creșterea populațiilor de Diabrotica. Ajunse la maturitate, larvele se împupează în sol, în apropierea rădăcinilor. Stadiul de pupă durează aproximativ 10 zile (uneori 7 zile). Primii adulți apar undeva către sfârșitul lunii iunie. Apariția masivă a adulților are loc la mijlocul lunii iulie și se poate întinde până la jumătatea lunii august. De la jumătatea lunii august se observă o scădere a populațiilor de adulți. Până în luna octombrie, adulții de Diabrotica pot fi observați în culturi [Roșca et al., 2011; Bača et al., 1995].

După aproximativ 7 zile de la apariție, adulții se pot împerechea. Noile ponte vor fi depuse la jumătatea lunii iulie cu un maxim în luna august, exclusiv în culturile de porumb. Numărul de ouă depus de o femelă poate ajunge chiar la 1000.

Adâncimea la care sunt depuse ouăle este de 15 – 20 cm.
Înainte de înflorit, adulții pot fi observați pe frunzele de porumb, iar în perioada înfloritului pe panicul și știuleții de porumb, în zona mătăsii. După ce înfloritul trece, adulții stau ascunși în număr mare la axila frunzelor. În axila frunzelor se adună polenul, pe care insectele îl consumă cu plăcere, în special femelele (asigură o producție mare de ouă).

După înflorit, dacă nu mai au ce consuma, femelele pot migra în alte culturi pentru alimentație suplimentară, dar vor reveni pentru ovipoziție în cultura de porumb. De obicei, lanurile de porumb cu înflorire târzie atrag un număr mare de adulți. Astfel de culturi vor fi infestate masiv. Viața adulților se întinde pe o perioadă de 5 – 6 săptămâni.

FOTO: Cotuna Otilia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin

Daune produse la porumb

Daune produc la porumb și adulții și larvele, dar mai ales larvele. În afară de porumb, dăunătorul se poate hrăni pe un număr mare de specii de plante (22 de specii) – [Roșca et al., 2011; Moeser și Hibbard, 2005; Cvrković, 2006]. La densități mari, larvele sunt mult mai dăunătoare în comparație cu adulții.

Adulții se hrănesc cu frunze, polen și mătase tânără, proaspătă și chiar cu boabe în faza de lapte. Mătasea poate fi retezată total de către adulți. Adulții pot fi extrem de dăunători la densități mari și în perioada de dinaintea polenizării. De obicei, ei pot crea probleme în culturile care au fost semănate în afara epocii optime și acolo unde se practică monocultura.

Atacul larvelor este foarte periculos. Către sfârșitul lunii iunie pot fi observate în culturi plante atacate care au rădăcinile secundare distruse și chiar rădăcina principală în cazurile grave (atac în vetre). Când sunt tinere, larvele se hrănesc cu perișorii radiculari și partea exterioară a rădăcinilor. Pe măsură ce se dezvoltă pătrund în rădăcini pe care le distrug complet. Tulpinile de porumb atacate capătă aspectul gâtului de gâscă (plantele încearcă să se redreseze).

Dacă solurile sunt fertile și există umiditate suficientă, plantele de porumb își pot regenera sistemul radicular. În cazurile grave, plantele atacate pot cădea chiar la sfârșitul lunii iunie. Din cauza atacului, rădăcina de porumb nu mai poate asigura plantei nutrienții necesari, nici apa iar producțiile vor fi mici. Daunele vor fi mari mai ales în condiții de secetă.

FOTO: Cotuna Otilia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin

Cum putem ține sub control acest dăunător?

Dăunătorul poate fi ținut sub control prin câteva măsuri agrofitotehnice. Dintre acestea cea mai importantă este rotația culturii. Monocultura este cea care favorizează foarte mult creșterea populațiilor de Diabrotica virgifera virgifera.

Specialiștii recomandă rotația culturii la patru ani. Nu este indicată cultivarea porumbului după soia, deoarece insectele depun ouă în aceste culturi [Gray et al., 2009].
Baufeld (2009), susține că rotația culturilor este esențială în eradicarea sau ținerea sub control a dăunătorilor în Uniunea Europeană.

Combaterea chimică a dăunătorului

În cazurile în care se impun tratamente, se recomandă: efectuarea unui tratament la sol la semănat sau la prima prașilă și combaterea adulților cu ajutorul insecticidelor pentru diminuarea populațiilor.
În cazul tratatamentelor la sol (pentru controlul larvelor), insecticidele pot fi aplicate înainte de semănat, la momentul semănatului și după semănat (în vegetație). Formulările granulate s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele lichide [Ostlie și Noetzel, 1987]. Tratamentele aplicate la semănat au fost cele mai eficiente.

Tratarea semințelor înainte de semănat poate asigura protecție o perioadă de timp, deși s-a constatat că nu întotdeauna eficacitatea este mulțumitoare [Furlan et al., 2009].
Tratamentele efectuate împotriva adulților pot conduce la reducerea populațiilor. Astfel ovipoziția va fi scăzută iar daunele din anul următor prevenite. De regulă sunt necesare două tratamente. În practică nu se fac tratamente împotriva adulților din cauza costurilor. Cea mai fiabilă rămâne aplicarea insecticidelor la sol în momentul semănatului.

Substanțele omologate în România pentru combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb sunt: cipermetrin, deltametrin, imidacloprid, lamba – cihalotrin, teflutrin (se aplică pe rând odată cu semănatul), tiacloprid, clorantraniliprol+lambda – cihalotrin, acetamiprid+lambda – cihalotrin [Manea Dan et al., 2017]. Respectați dozele recomandate și momentele optime de efectuare a tratamentelor (funcție de stadiul care se dorește a fi combătut).

FOTO: Cotuna Otilia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin

Combaterea biologică

Combaterea biologică a dăunătorului se studiază intens în prezent. Dăunătorul poate fi controlat cu preparate biologice pe bază de Steinernema feltiae (nematozi) și Bacillus thuringiensis ssp. Tenebrionis [Roșca et al., 2011]. Există în testare deja preparate pe bază de feromoni. Aceste preparate creează confuzie în populațiile de Diabrotica virgifera virgifera, împiedicând împerecherea. Astfel, femelele nu vor mai depune ouă iar populațiile vor fi diminuate. Voi reveni cu amănunte într-un material viitor.

Citește aici și despre Sfredelitorul porumbului.

Bibliografie

1. Baufeld P., 2009 – Lessons learned from eradication and containment campaigns in Europe. Abstracts EPPO Workshop on Eradication, Containment and Contingency Planning, Nova Gorica, Slovenia, pp. 23-24;
2. Cvrkovic T., 2006 – Ishrana i razvoj larvi kukuruzove zlatice Diabrotica virgifera virgifera LeConte na alternativnim biljkama. Magistarska teza. Univerzitet u Beogradu, Poljoprivredni fakultet, Beograd;
3. Clark T. L. and Hibbard B. E., 2004 – Comparison of nonmaize hosts to support western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) larval biology. Environmental Entomology, 33: 681-689;
4. Furlan L., Canzi S., Di Bernardo A. and Edwards C.R., 2006 – The ineffectiveness of insecticide seed coatings and planting-time soil insecticides as Diabrotica virgifera virgifera LeConte population suppressors. Journal of Applied Entomology, 130: 485-490;
5. Gray M. E., Sappington T. W., Miller N. J., Moeser J. and Bohn M. O., 2009: Adaptation and invasiveness of western corn rootworm: intensifying research on a worsening pest. Annual Review of Entomology, 54: 303-321;
6. Manea Dan et al., 2017 – Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, 619 p.;

7. Moeser J. and Hibbard B. E., 2005 – A synopsis of the nutritional ecology of larvae and adults of Diabrotica virgifera virgifera (LeConte) in the new and old world – nouvelle cuisine for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera in Europe? In: Western Corn Rootworm: Ecology and Management (Vidal S., Kuhlmann U., Edwards C.R., eds.), CABI Publishing, UK, pp. 41-65;
8. Ostlie K. and Noetzel D., 1987 – Managing Corn Rootworms. Minnesota Extension Service, University of Minnesota AG-FO 3281, pp. 1-4;
9. Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 – Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296;
10. Sivčev I. and Tomašev I., 2002 – Distribution of Diabrotica virgifera virgifera LeConte in Serbia in 1998. Acta Phytopathologica et Entomologica Hungarica, 37: 145-153;
11. Toepfer S. and Kuhlmann U., 2006 – Constructing life-tables for the invasive maize pest Diabrotica virgifera virgifera (Col.; Chrysomelidae) in Europe. Journal of Applied Entomology, 130: 193-205;
12. Wilson T. A. and Hibbard B. E., 2004 – Host suitability of nonmaize agroecosystem grasses for the western corn rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae). Environmental Entomology, 25, 1167-1172.

FOTO: Cotuna Otilia, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin
Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină reducerea utilizării pesticidelor

Fermierii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină amendamentele din strategia "Farm to Fork" (F2F)...
- adv -spot_img

Peste 8.700 de femei au beneficiat de măsuri de investiţii sprijinite prin PNDR 2020

Numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiţii sprijinite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) este de...

Corteva a premiat câștigătoarele programului TalentA, sezonul 2021

Cel de-al doilea sezon al programului TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, și-a aflat câștigătoarele. Festivitatea de premiere a avut...

Noi pe Facebook

De citit

Adrian Oros anunţă că va rămâne în Guvern

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, va reveni asupra...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției