22.4 C
București
duminică, 1 octombrie, 2023

-

‹ adv ›
HomepageArticoleVarza Kale – sfaturi la cultivare

Varza Kale – sfaturi la cultivare

Varza Kale (Brassica oleracea var. acephala), numită și varză de frunze, este o cultură tot mai atractivă, datorită interesului în creștere pentru aceasta din partea consumatorilor.

Varza Kale nu formează căpățână, frunzele acesteia sunt asemănătoare cu frunzele de salată, doar că sunt puțin mai ondulate și pot avea nuanțe variate: albastru, roșu, verde și chiar violet.

Botaniștii compară adesea varza Kale cu varza sălbatică, dar adevărata sa origine nu a fost stabilită cu precizie, deși există dovezi sigure că varza Kale era deja destul de răspândită în Evul Mediu.

În vânzare puteți găsi varietăți cu aspect de palmier, cu frunze de culoare verzi-albastrui, mov-închis sau varietăți pitice.

Cultivarea verzei Kale

Varza Kale poate fi cultivată prin semănat direct și prin răsad. Producerea răsadului durează până la 6-7 săptămâni, plantele tinere fiind destul de sensibile la transplantare. Astfel, în acest articol discutăm mai multe despre cultivarea verzei Kale prin semănat direct.

Sfaturi la alegerea și pregătirea terenului pentru varza Kale

Datorită unei perioade destul de scurte de vegetație și cerințelor mai reduse față de factorii de mediu, varza Kale poate fi cultivată în diferite perioade, inclusiv în cultura de toamnă.

La alegerea momentului de cultivare, trebuie să luăm în calcul faptul că în general, varza Kale nu suportă temperaturile înalte, în schimb este destul de rezistentă la frig.

Temperatura optimă pentru germinarea semințelor se încadrează în limitele +15…+25°C, iar optimă pentru creșterea culturii se consideră temperatura de +15…+20°C.

Înghețurile nu sunt o problemă pentru varza Kale, unele varietăți poate rezista până la minime de -15°C. În schimb, temperaturile de peste +25°C nu sunt suportate de cultură.

Varza Kale crește bine în condiții de semiumbră-soare, fiind destul de solicitantă din punctul de vedere al umidității. În condiții de cultură pe suprafețe mai mari, este obligatorie irigarea, iar pe suprafețe mici, realizarea regulată a udărilor.

La capitolul solul potrivit, în general, pentru vărzoase nu sunt recomandate solurile acide, acestea sunt favorabile pentru dezvoltarea herniei rădăcinilor, o boală periculoasă pentru cultură.

Exemple de amendamente utilizate pentru reglarea pH-ului solului:

În rest, preferate de culturile din grupul verzei sunt solurile afânate, bogate în materie organică, bine drenate și reavăne. Totuși, la alegerea terenului trebuie să luați în calcul faptul că acesta ar fi bine să fie protejat de vânturi.

Varza Kale nu tolerează apa stagnantă, mai ales în zona rădăcinilor, acestea pot pur și simplu putrezi.

În ceea ce privește premergătorii, dovleacul, castraveții, solanaceele (tomate, ardei, vinete) și, bineînțeles, leguminoasele sunt cele mai bune, iar alte crucifere sunt, evident, nerecomandate.

Solul pentru plantarea răsadurilor de varză, precum și pentru semănatul lor trebuie pregătit toamna, pentru aceasta este necesar să-l afânăm, îndepărtând toate buruienile.

Primăvara, de îndată ce solul este gata pentru a fi lucrat, trebuie să fie îmbogățit cu mraniță sau îngrășăminte minerale. În condiții de suprafețe mici, mranița se aplică în doză de aproximativ un kilogram pe metru pătrat de sol.

Pe suprafețe mari, puteți opta pentru îngrășăminte cu eliberare controlată, conform recomandărilor producătorului.

Când se seamănă varza Kale

Atât semănatul direct al culturii, cât și plantarea răsadului poate fi realizată eșalonat, de exemplu din trei în trei săptămâni. De obicei, răsadul primăvara se plantează începând cu luna aprilie până în luna mai, în zonele unde acest lucru permit temperaturile.

Semințele de varză germinează începând cu temperatura minimă de 5°C, vă puteți orienta la semănatul culturii după temperaturile înregistrate.

Adâncimea de semănat la varza kale este de circa un cm, lăsându-se o distanță între rânduri de 50-60 cm, iar între plante pe rând de 40-50 cm.

La începutul toamnei, când trece perioada de arșiță înregistrată în ultimii ani, putem trece la înființarea culturii.

V-ar putea plăcea și articolul despre E timpul pentru a semăna spanac de toamnă – sfaturi pentru recolte bune.

Îngrijirea verzei Kale

Îngrijirea verzei Kale nu este diferită de cea pentru alte varietăți vărzoase. Cultura are nevoie de udări regulate, îndepărtarea buruienilor, afânarea solului, protecție împotriva dăunătorilor, bolilor și fertilizări.

Când varza ajunge la o înălțime de peste 20 cm, plantele trebuie mușuroite, iar când frunzele se îngălbenesc sau încep a se veștezi, usca, îndepărtați-le. Varza Kale răspunde bine la mulcirea suprafeței solului cu mraniță, se recomandă un strat de 1-1,5 cm.

Kale nu tolerează uscarea solului, dar, precum am menționat, îi este și frică de apa stagnantă, de aceea este mai bine să udați solul des, dar cu o cantitate mică de apă, în funcție de vreme și menținând solul ușor umed.

Înainte de udare, este de dorit să se efectueze plivitul și afânarea solului, iar după udare, să mulciți suprafața solului cu mraniță.

Hrănirea culturii se poate face la fiecare 20-25 de zile. Prima dată varza poate fi hrănită în perioada de creștere activă a frunzelor. În această perioadă, prioritare sunt îngrășămintele ce conțin azot. În condiții de casă, puteți opta pentru macerate de plante sau infuzie de gunoi de păsări (1:20).

Totodată, puteți opta pentru îngrășăminte special concepute pe care le găsiți în magazinele de profil.

Boli și dăunători la cultura de varză Kale

Dacă sunt respectate cerințele de creștere și rotația culturilor, varza Kale în măsură mică afectată de boli și dăunători. Totuși, condițiile din ultimii ani favorizează reproducerea activă a dăunătorilor, printre acestea numărându-se afidele, gărgărițele, buha verzei, fluturele alb al verzei, musca verzei, puricele cruciferelor și limacșii.

Pentru combaterea dăunătorilor cum ar fi buha verzei, fluturele alb sau molia verzei sunt omologate produse pe bază de emamectin benzoat (de exemplu Affirm Top 1,5 kg/ha).

Totodată, pot fi instalate plase cu densitatea de <20 g/m2 pentru a proteja cultura de afide.

Căderea plantuțelor, rugina albă, mana verzei, făinarea cruciferelor, putregaiul uscat și cenușiu, pătarea albă și hernia rădăcinilor de varză sunt bolile ce pot afecta cultura.

Pentru combaterea bolilor cum ar fi rugina albă a cruciferelor, alternarioza, pătarea albă a frunzelor sunt omologate produse pe bază de azoxistrobin (de exemplu Affix 250 SC 1 l/ha).

Pentru a controla făinarea, sunt recomandate produse ce conțin bicarbonat de potasiu sau cele pe bază de sulf.

În ceea ce privește limacșii, pe suprafețe mici aceștia pot fi controlați prin îndepărtarea manuală noaptea sau prin așezarea pe suprafața solului a foilor de carton, foi de ardezie, placaj și materiale similare. Sub aceste „adăposturi” se acumulează limacșii, care pot fi ulterior distruși.

Cum se recoltează varza Kale

De obicei, recoltarea verzei începe la trei luni după germinare la semănatul direct al emințelor sau la două luni după plantarea răsadurilor, la creșterea verzei prin răsaduri. De îndată ce planta atinge o înălțime de peste 20-22 cm, puteți începe să tăiați frunzele.

Frunzele trebuie tăiate treptat, pe măsură ce cresc, începând de la baza plantei spre vârf, nu merită să așteptați creșterea multor frunze, pentru că devin în cele din urmă foarte tari și capătă un gust amar.

Tăiați frunzele de varză, de preferință, la o înălțime de cinci centimetri de la suprafața solului, acest lucru va permite plantei să formeze frunze noi.

Recolta de varză culeasă sub forma de frunze se consumă, preferabil, imediat, dar se poate păstra și 5-6 zile la congelator.

Apropo, despre gust: varza Kale nu este doar gustoasă, ci și sănătoasă, conține minerale și proteine, o cantitate mare de vitamine, fibre, acizi grași și aminoacizi, inclusiv esențiali.

Varza de frunze ar trebui consumată de persoanele cu deficit de calciu, în perioadele de stres crescut, supraponderali și pentru întărirea sistemului imunitar.

Vezi și Varza de Bruxelles – cerințe, producere răsad și cultivare.

Fermier din Bulgaria: Am crescut recolta la porumb de 3,5 ori instalând sistemul de irigare Variant Irrigation

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Ce cultivăm după cartof – culturi utile pentru recolte bune

Cultivarea cartofului pe unul și același teren mai mulți...
‹ adv ›

Costel Vînătoru: În premieră, avem create în România soiuri de tomate de tip Kumato

Trei mii de soiuri de tomate deţine în portofoliu Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice...

Judeţul Buzău – locul I la producţia de usturoi „Benone”, cultivat pe cea mai mare suprafaţă

Aproximativ 200 de fermieri s-au înscris în programul de susţinere a producţiei de usturoi, cu peste 500 de hectare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole