1.4 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleUrechelnița – mituri/adevăr, daune/beneficii și combatere

Urechelnița – mituri/adevăr, daune/beneficii și combatere

Urechelnița comună (Forficula auricularia) este o insectă omnivoră din ordinul Dermaptera. Denumirea de urechelniță este legată de o veche convingere, precum că aceasta ar pătrunde în urechea umană, ar perfora timpanul și ar intra în creier pentru a depune ouă.

În relație cu gospodăriile fermierilor acestea sunt privite atât ca dăunători, cât și ca insecte deosebit de utile. Ele pot fi întâlnite destul de des în grădină, dar și în casă. Din neștiință, reacția noastră poate fi necorespunzătoare.

De această dată, în cadrul rubricii „Știați că” discutăm despre urechelniță.

Așa deci, să ne clarificăm ce daune și beneficii aduce urechelnița, care istorioare despre ele sunt veridice și care mai puțin, care sunt metodele de combatere și necesitatea aplicării acestora.

În acest articol veți afla:

  • Cum arată urechelnița;
  • Modul de viață al urechelniței;
  • Ce pericol prezintă urechelnița pentru om;
  • Daunele provocate de urechelniță în grădină;
  • Beneficiile aduse de urechelniță;
  • Combaterea urechelnițelor în gospodărie.

Cum arată urechelnița

Urechelnița are corpul turtit și alungit. Culoarea spatelui este brun-castanie, a abdomenului – cafeniu-închis. Capul are formă de inimă, este dotat cu un aparat bucal de tip masticator și cu o pereche de antene, care constau din 11-14 segmente și au o lungime de până la 1/3 din lungimea totală a corpului.

Ochii sunt foarte mici, dar au o structură complexă, vederea insectelor fiind destul de bună. Corpul prezintă două perechi de aripi: o pereche scurtă, chitinoasă, anterioară și una posterioară, membranoasă, lungă, care sunt strânse sub cele anterioare, iar la necesitate servesc pentru zbor.

Urechelnița poate zbura și o face la necesitate, însă zborurile sunt rare, de obicei de distanță scurtă și doar în caz că nu poate parcurge distanța dată în mers. În timpul zborului, corpul insectei preia o poziție aproape verticală.

Lungimea corpului la insecta adultă este în medie de 13-17 mm, masculul fiind un pic mai lung decât femela.

Trăsătura caracteristică a corpului urechelniței este perechea de cerci, care seamănă cu niște clești. La mascul ei sunt mai lungi, curbați, zimțați pe interior și servesc în mod principal pentru dansuri, apărare și atac în timpul ritualurilor de împerechere.

Dacă apare un pericol, urechelnița încovoaie abdomenul, ridicând cleștii deasupra corpului și îndreptându-i înainte. Cu ajutorul lor insecta ține prada pentru a o consuma. La femelă cercii sunt drepți, netezi și mai scurți, dar la fel sunt folosiți pentru atac și apărare.

Aflați cât trăiește și ce mănâncă buburuza. Cum o atragem în grădină.

Modul de viață al urechelniței

Insecta iubește căldura și umiditatea, des se stabilește lângă om, în localitățile rurale. Se întâlnește în frunzele căzute, grămezile de compost, sub pietre, în crengile și buturugile vechi, pe lângă rezervoarele de apă, dar și în locuințele umane.

Urechelnița este o insectă nocturnă, care ziua se ascunde în adăpost, iar noaptea iese în căutarea hranei. Mai activă este pe vremea ploioasă și posomorâtă.

Se înmulțește primăvara și toamna. Împreună cu masculul, femela sapă tuneluri în sol de 5-15 cm lungime și depune 30-60 de ouă toamna sau 20-30 de ouă primăvara. După care le îngrijește ca o cloșcă-mamă până la eclozare (fenomen mai rar întâlnit la insecte).

Ciclul evolutiv presupune stadiul de ou, 5 stadii de larvă, după care apare individul adult (imago), stadiul de pupă lipsește.

Ce pericol prezintă urechelnița pentru om

Principalul mit despre urechelnițe ne spune că aceasta intră în urechea omului în timpul somnului, taie timpanul cu cleștii săi și se adăpostește în creier, unde apoi își depune ouăle. Evident, această informație nu corespunde realității.

Au fost relatate pe parcursul anilor situații unice, când aceasta a pătruns în urechea externă a omului. Însă cazurile au fost pur accidentale, la fel cum se poate întâmpla cu orice alte insecte. Deci urechelnița nu se hrănește cu creierul uman și nu se înmulțește în el!

Cercii de pe capătul abdomenului pot înțepa la pericol, dar înțepătura nu este semnificativă și nu poate fi numită dureroasă. Poate cauza doar un disconfort ușor. Urechelnița nu secretă venin. Pentru orice eventualitate, mușcătura poate fi prelucrată cu un antimicrobian, deși insecta nu se consideră transmițător real de infecții.

Citiți și despre cărăbușul de mai – daune și metode biologice de combatere.

Daunele provocate de urechelniță în grădină

Urechelnița poate provoca daune în măsura disponibilății resurselor de hrană. Ele sunt omnivore, în mare parte consumă insecte mai mici, dar în lipsa acestora consumă și plantele din grădină. Nivelul pierderilor este proporțional cu numărul de indivizi.

Doar coloniile mari pot aduce daune semnificative, dar așa fenomen se întâlnește rar.

În perioada de primăvară, urechelnițele pot deteriora mugurii și butonii florali ai pomilor fructiferi, dacă nu le ajunge altă hrană. Cel mai des suferă pomii de păr, măr, piersic și prun.

După formarea fructului, insecta poate fi observată și pe suprafața acestuia, însă pericolul este minim, deoarece ea nu poate mușca coaja groasă și pătrunde doar în fructele deteriorate.

Crescătorii de flori pot observa petalele deteriorate de către urechelniță. Preferate de insectă sunt daliile, trandafirii, garoafele, crizantemele, unele plante de cameră.

Pot fi afectate răsadul și plantele tinere la diverse legume. În cazuri mai grave, planta întârzie în creștere sau chiar moare. Culturile afectate includ: cartoful, frunzele de salată, varza, țelina, castravetele, roșia, sfecla ș.a.

Aflați despre cum controlăm dăunătorii în agricultura ecologică.

Apicultorii pot suferi și ei într-o oarecare măsură de prezența urechelnițelor, deoarece într-un număr mare acestea pot pătrunde în stup, unde vor consuma rezervele de miere și vor lăsa fecale, care murdăresc mediul albinelor.

Beneficiile aduse de urechelniță

Urechelnițele sunt o verigă importantă a ecosistemului, având rol de sanitar al grădinii. Ele consumă o bună parte de organisme animale și vegetale în stadiul de putrefacție.

Deși se pot hrăni cu diverse tipuri de hrană, ele totuși preferă hrana animală, care include afidele. Acestea din urmă pot cauza daune majore culturilor vegetale. Timp de o noapte, o urechelniță tânără consumă până la 50 de afide, iar una adultă – până la 120.

Așa deci, implicarea urechelnițelor în reducerea naturală a numărul acestora le face un bun prieten al fermierilor, daunele aduse de urechelniță fiind cu mult mai mici. În afară de afide, hrana urechelnițelor poate include ouăle și larvele multor altor insecte dăunătoare.

Vedeți și alte specii de entomofagi, utili împortiva dăunătorilor la legume.

Combaterea urechelnițelor în gospodărie

După cum a fost menționat, urechelnița prezintă un pericol pentru culturi doar când numărul de indivizi este excesiv. Înainte de a întreprinde măsuri de combatere a insectei, evaluați raportul de beneficiu-daună pe care aceasta îl provoacă.

Dacă totuși optați pentru înlăturarea urechelnițelor, puteți folosi următoarele metode:

  • Curățarea grădinii de orice acumulări de gunoi, crengi, scânduri, resturi alimentare ș.a., care servesc drept adăpost pentru urechelnițe;
  • Utilizarea diferitor soluții repelente, care se aplică pe sol, în jurul culturilor: oțet, acid boric, tinctură de usturoi, ceapă, infuzie de pelin;
  • Prinderea urechelnițelor cu ajutorul capcanelor și altor utilaje: 1.Vas acoperit, în care se face găuri și se umple cu ulei vegetal și sos de soia în proporție de 1:1 (sosul de soia atrage insecta cu mirosul său), se introduce în sol pe noapte; 2. Vas cu bucăți de hârtie sau paie umede, care vor fi folosite de insecte ca adăpost. Se colectează dimineața și se golește. 3. Se iau diverse stofe, cârpe, haine vechi, se umezesc și se aranjează în jurul culturilor. Urechelnițele la fel vor folosi materialele ca adăpost. Dimineața se colectează și se eliberează de insecte.
  • Spray insecticid pe bază de alcool 70% și apă în proporție 1:1 sau 96% în proporție de 1:2, care se pulverizează direct pe corpul insectelor;
  • Insecticide comerciale, în gamă diversă;
  • Săpatul de toamnă al grădinii permite prevenirea invaziilor diferitor insecte.

În sere se asigură ventilarea frecventă și măsurile de igienă. Plantele se udă mai intens, dar mai rar și în orele dimineții, așa cum urechelnițele sunt nocturne.

Anastasia Oleinik
Anastasia Oleinik
Specialist în zootehnie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

00:03:02

VIDEO. Ascenza lansează 4 produse bio de protecție a plantelor pe piața României

Compania Ascenza vine cu câteva noutăți importante pe piața...

Uleiul horticol – când și combinat cu ce îl aplicăm la pomi

Uleiul horticol este un produs ce are la bază uleiurile parafinice sau uleiul vegetal de rapiță, utilizat în scopul...

Cum apreciem caracteristicile solului fără dispozitive – 6 metode

Una dintre metodele științifice prin care se pot afla informații despre structura și compoziția chimică a solului este cartarea...

Creșterea răsadului de varză. 15 sfaturi pentru o cultură sănătoasă

Recolta bogată de varză depinde în mare măsură de calitatea răsadurilor pe care le utilizăm. Câteva sfaturi despre cum...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate