Cărăbușul de mai (Melolontha melolontha) este o insectă frecvent întâlnită în regiunea noastră. Aceasta este răspândită pe diverse specii de foioase și provoacă daune semnificative culturilor agricole.
În acest articol veți găsi mai multe despre aceste insecte:
- Descrierea cărăbușului de mai;
- Ciclul de viață al cărăbușului de mai;
- Pentru care plante este periculos cărăbușul de mai;
- Metode de combatere a cărăbușului de mai;
- Măsuri agrotehnice de prevenire a cărăbușului;
- Metode biologice de combatere.
Descrierea cărăbușului de mai
Adultul are 20-30 mm lungime. Capul, platoșa gâtului, partea posterioară a corpului și partea inferioară sunt de culoare neagră. Aripile sunt castanii, uneori cu pubescență albă și prezintă patru ridicături longitudinale, bine formate.
Larva cărăbușului de mai ajunge la 65 mm lungime, are culoare gălbui-albicioasă și forma rotunjită. Perioada de zbor activ a adulților are loc în lunile aprilie și mai. Fiind activi de la amiază până seara.
Cărăbușul de mai – ciclul de viață
Cărăbușul de mai este o insectă cu metamorfoză completă, adică stadiile de dezvoltare includ oul, larva, pupa și adultul.
Ciclul complet de dezvoltare durează 4-5 ani, iar insecta petrece cea mai mare parte a acestui timp în stadiul larvar.
Larva cărăbușului de mai apare din ouăle pe care femela le depune la începutul lunii iunie în straturile superioare, încălzite ale solului.
Din acest moment și până în momentul pupației, larva albă a cărăbușului se hrănește intens cu rădăcinile plantelor.
În al patrulea sau al cincilea an de viață, larva se transformă în pupă, iar după aproximativ două luni, la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai se târăște afară și zboară.
În timpul zborului activ, cărăbușii de mai se împerechează, iar la începutul lunii iunie, femela intră în pământ pentru a depune ouă.
Citește și Cât trăiește și ce mănâncă buburuza. Cum o atragem în grădină
Pentru care plante este periculos cărăbușul de mai
Datorită poftei de mâncare de invidiat, adultul și larva sa poate provoca daune semnificative agriculturii.
Cărăbușul adult se hrănește cu muguri, flori și frunze ale aproape tuturor copacilor și arbuștilor. Printre acestea sunt atât cele cultivate (zmeur, coacăz, cireș, măr, prun, cătină etc.), cât și sălbatice (tei, stejar, fag, mesteacăn, ulm etc.).
Mâncând lăstari și muguri tineri, cărăbușul poate epuiza mult, iar în unele cazuri poate chiar distruge planta.
Mult mai periculoasă este larva la cărăbușul de mai. Aceasta distruge practic orice plantă care îi iese în cale. Având un puternic aparat bucal de tip rozător, larva este capabilă să mănânce rădăcinile majorității plantelor erbacee și chiar lemnoase.
Astfel, dăunează culturilor agricole cultivate pentru rădăcini, rizomi și tuberculi, ca: morcovii, sfecla, cartofii etc.
Pe lângă culturile de legume, larva cărăbușului de mai afectează considerabil părțile subterane ale pomilor, arbuștilor și plantelor anuale.
Larva de 3-4 ani este capabilă să distrugă căpșunii, arbuștii fructiferi sau pomii tineri de măr, cireș în câteva zile.
Metode de combatere a cărăbușului de mai
Acest lucru se poate realiza printr-o serie de metode. În mod convențional, ele pot fi împărțite în:
- Metode agrotehnice de prevenire;
- Metode biologice de combatere;
- Matode chimice.
Măsuri agrotehnice de prevenire a cărăbușului de mai
- dezinfectarea cu aburi a solului;
- utilizarea semințelor și a materialului săditor de calitate superioară;
- arătura adâncă, în urma căreia larvele sunt ciugulite de păsări sau sunt distruse mecanic;
- cultivarea plantelor care resping cărăbușul.
Larvei cărăbușului de mai nu îi place azotul. Prin urmare, se recomandă cultivarea plantelor azotofixatoare, ca: trifoiul, lupinul, fasolea.
Pe lângă leguminoase, un bun efect au și plantele ce conțin uleiuri esențiale amare și înțepătoare, precum muștarul și gălbenelele.
Pentru a preveni depunerea ouălor, este necesară mulcirea suprafeței solului, ceea ce va complica semnificativ accesul femelelor cărăbușului de mai în sol, ca urmare nu vor fi depuse ouăle.
Metodele biologice de combatere a cărăbușului de mai
Acestea sunt considerate unele dintre cele mai eficiente și accesibile. Principalele fiind utilizarea capcanelor și atragerea prădătorilor naturali ai cărăbușului de mai.
Pentru combaterea insectelor adulte pot fi utilizate capcanele cu feromoni sau cele cu lumină.
Păsările și liliecii preferă cărăbușii adulți. Fiecare individ poate distruge mai mulți gândaci pe zi, iar timp de o lună chiar sute.
Prin urmare, instalarea căsuțelor pentru păsări poate reduce semnificativ numărul dăunătorilor.
Larva cărăbușului este consumată activ de unele mici animalele prădătoare ca aricii sau cârtițile.
Pentru combaterea larvei cărăbușului de mai se pot folosi și produse biologice. Compoziția căror include tulpini bacteriene sau ciuperci patogene ( de exemplu Beauveria bassiana) care atacă o gamă variată de dăunători din sol.
Aceste preparate au un termen de valabilitate scurt și sunt relativ scumpe, deaceea nu sunt foarte răspândite.
Pe lângă metodele descrise mai sus, pot fi utilizate și preparate chimice. Unele dintre ele sunt insecticide care ucid larva sau adultul, altele doar resping insectele.
Pentru combatere sunt omologate produse cu substanța activă teflutrin (FORCE 1,5 G 10 kg/ha – pentru aplicare la sol; omoară insectele prin acțiune de vapori, stomacală, de contact; nu e sistemic în interiorul plantei, MICROSED GEO – 12-15 kg/ha), lambda-cihalotrin (Trika Expert 10-15 kg/ha).
Lista completă a produselor omologate o găsiți pe codexul-fitosanitar.ro.