9.6 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleTransportarea cireșelor la distanțe mari – recomandări pentru pierderi minime

Transportarea cireșelor la distanțe mari – recomandări pentru pierderi minime

Odată cu începerea pandemiei, în lume au început schimbări tectonice. Dacă vorbim de aspectul economic, se schimbă modul de a face business, cresc prețurile la principalele resurse, s-a perturbat întreg sistemul global de logistică și au pornit multe alte procese, la care trebuie să ne adaptăm.

Businessul de fructe proaspete este foarte afectat de aceste circumstanțe din mai multe considerente.

În primul rând, principala piață de desfacere a multor categorii de fructe a devenit una extrem de nesigură și incertă. În al doilea rând, căile de acces la această piață au devenit foarte dificile, îndelungate și costisitoare.

În acest context, mulți producători și exportatori își pun întrebarea – cum să transportăm produsele perisabile în aceste condiții?

În acest articol voi încerca să răspund la această întrebare pe exemplul cireșelor, deoarece este unul dintre fructele, cu care de obicei începem sezonul de export.

Cireșele în stare proaspătă, destinate pentru consum, se caracterizează ca fructe perisabile și sunt non-climaterice.

Perisabile înseamnă că rata de respirație a lor este extrem de înaltă după recoltare, și, respectiv, termenul de păstrare/transportare este mic.

Fructele non-climaterice sunt acele fructe, care după recoltare nu se maturizează și trebuie recoltate atunci, când au atins valorile de coacere.

Pentru o transportare de lungă durată sau eventual o păstrare de 30-50 de zile, vor fi mai rezistente soiurile tardive, care în ultima perioadă au fost plantate pe suprafețe mari.

Soiurile cu coacere timpurie sunt mai sensibile și, de obicei, nu rezistă la transportare/păstrare mai mult de 20 de zile.

Pentru a putea păstra sau transporta cireșele timp îndelungat, este necesar de a respecta anumite condiții și de a efectua un șir de măsuri tehnologice, de obicei numit protocol.

De regulă, acest protocol reprezintă o instrucțiune de măsuri, care urmează a fi îndeplinite strict pas cu pas de către personalul implicat în acest proces.

Mai jos sunt descrise principalele momente cheie din protocolul pentru recoltarea și păstrarea/transportarea cireșelor:

1. Stabilirea termenului de recoltare și recoltarea corectă în cel mai scurt timp

Stabilirea termenului de recoltare la cireșe se face după evaluarea mai multor parametri – culoarea pieliței și a miezului, conținutul de substanțe uscate solubile (BRIX), fermitatea.

  • Recoltarea se efectuează în timpul mai răcoros ale zilei, de obicei în prima jumătate a zilei de la ora 6 până la 12 și apoi după amiază de la 16 până la 20.

Recoltarea se face cu ajutorul căldărilor din plastic și apoi fructele sunt plasate în lăzi de plastic. Acestea din urmă până la transportare trebuie să fie plasate la umbră, evitându-se razele solare directe.

Lăzile de vârf se acoperă cu o folie din poliuretan de 3-5 mm cu strat protector reflector al razelor solare. În SUA lăzile cu fructe sunt plasate într-un container, acoperit cu așa tip de folie, astfel se protejază de supraîncălzire și deshidratare.

  • Paleții sau containerele cu fructe urmează a fi transportate în cel mai scurt timp la unitatea de răcire preventivă a fructelor. Importanța acestui timp de la recoltare până la răcire redată în cifre sună în felul următor : 1 oră de întârziere a răcirii = minus 2-3 zile din perioada posibilă de păstrare.  

2Pre-răcirea fructelor de la temperatura de câmp până la +4 …+5°C

Pentru cireșe cea mai eficientă metodă de pre-răcire este metoda de hydrocooling, adică răcirea cu apă rece. Poate fi efectuată prin scufundarea ambalajelor cu fructe în apă rece pentru o perioadă de timp sau cu ajutorului unui tunel cu duș din apă rece.

La moment, a doua metodă a devenit foarte răspândită în țările producătoare de cireșe. Există o gamă variată de utilaje de acest tip cu capacitate diferită, cât staționare, atât și mobile.

Aceste instalații sunt destul de costisitoare, deoarece sunt fabricate din metal inox, iar puterea utilajului de răcire este înaltă.

În același timp, această metodă permite răcirea rapidă a loturilor de fructe, iar în apa, care circulă într-un ciclu închis, se adaugă dezinfectanți pentru combaterea apariției mucegaiurilor.

În plus la aceasta, cu ajutorul acestei metode se evită deshidratarea fructelor, care este destul de mare în cazul răcirii cu aer rece.

Experiența țărilor care cultivă și exportă cireșe în volume mari pentru diverse piețe îndepărtate, cum ar fi Turcia, Spania, Chile, ne demonstrează, că fără hydrocooling practic este imposibil accesul la majoritatea piețelor de export.

3. Sortarea fructelor

Un trend esențial în consumul fructelor în stare proaspătă a devenit faptul, că consumatorii doresc să procure zilnic diferite tipuri de fructe, dar în cantități mai mici și de calitate premium.

Consumatorii preferă cireșe sortate mari, de la 30-32mm în diametru, uniforme, proaspete și gustoase, iar producătorii nu pot obține prețuri înalte, dacă nu se conformă acestor cerințe.

Respectiv, o linie de sortare pentru cireșe este de asemenea obligatorie pentru accesarea piețelor țintă și obținerea unui preț înalt.

Drept un exemplu interesant poate servi Uzbekistanul, care produce anual 245 de mii de tone de cireșe (2021) pe o suprafață de 25,1 mii ha, în special de soiuri timpurii – Sweet Ryana, Sweet Lorenz, Skeena, Early Lory, Reverșon, Valerii Cikalov, Voshod, Revna, Napoleon, Stella.  

Din această cantitate se exportă circa 60,8 mii tone în 18 țări. În această țară predomină micii fermieri cu suprafațe medii de 1-3 ha de livadă, care de cele mai multe ori este gestionată de o familie.

În lipsa liniilor de sortare și datorită forței ieftine de muncă, sortarea fructelor se efectuează direct în livadă, după ce fructele sortate se transportă la centrele de colectare, unde peste noapte se răcesc prin metoda aerului forțat, iar spre dimineață fructele sunt încărcate în camioane frigorifice și pleacă la destinație.

La piața din Moscova, Food City, cireșele sortate din Uzbekistan concurează eficient cu cele din Turcia, Moldova, Serbia și alte țări, atât datorită gustului, dar și în mare măsură datorită sortării, chiar dacă ambalajul nu este cel mai atractiv.

Astfel, o investiție nu prea mare în calitate de plată a muncitorilor, în special femeilor, care sortează manual cireșele, aduce un venit major, în comparație cu această investiție, și asigură o desfacere sigură a fructelor.

4. Ambalarea fructelor.

Pentru cireșe ambalajul trebuie să îndeplinească minimum două funcții importante.

Prima este cea de a proteja fructele în timpul păstrării/transportării îndelungate și de a menține la maxim principalele aspecte comerciale – prospețimea, lipsa de alterații și a mucegaiului.

Pentru realizarea acestor scopuri în ultimele două decenii pentru cireșe, la rând cu alte fructe și legume, se practică ambalarea lor în pungi cu atmosferă modificată (MAP –Modified Atmosphere Packaging).

Această tehnologie a revoluționat sectorul și a deschis piețele Europei și Americii de Nord pentru producătorii de fructe perisabile din emisfera sudică.

Esența acestei metode constă în ambalarea fructelor pre-răcite în pungi din materiale plastice, care la rândul lor sunt amplasate în lăzile tradiționale din lemn, plastic sau carton.

În rezultatul respirației, în interiorul ambalajului în scurt timp se stabilește o compoziție a gazelor cu nivel sporit de CO2 și nivel scăzut de O2, plus la aceasta, un nivel înalt de umiditate.

Toți acești factori în complex permit prelungirea termenului de păstrare a cireșelor chiar până la 60 de zile și păstrarea calității lor.

Ajunse la destinație, fructele sunt proaspete și au codița verde, iar pierderile în masă și deshidratarea sunt minime. La moment, utilizarea acestor ambalaje practic a devenit o normă pentru țările din topul 10 al celor mai mari producători de cireșe.

Pe lângă funcția de a proteja marfa în cazul cireșelor, ambalajul mai are și un important rol de marketing. Deoarece este un produs scump, prețurile de retail în țările importatoare variază de la 3 până la 10 euro și mai mult, prețul maxim nu poate fi obținut pentru o marfă ambalată necorespunzător.

Din această cauză pentru ambalarea cireșelor se folosesc diferite tipuri de ambalaje de o capacitate mică de la 300 de grame până la un kilogram.

Aceste ambalaje se produc în formă de pungi din plastic, hârtie, diferite tipuri de caserole din carton, plastic, etc. Majoritatea lor sunt comode pentru cumpărătorul final, au un design atractiv, iar uneori aspectul și costurile acestor ambalaje sunt comparabile cu cele destinate deserturilor din ciocolată scumpă din categoria premium.

Drept exemplu putem aduce ambalajele pentru cireșele importate în China în perioada ianuarie-februarie din emisfera sudică, în special din Chile, când producătorii acestor țări valorifică la maximum cererea de cireșe pentru consumatorii din China.

Secretul constă în faptul, că în această țară este o tradiție de a consuma și a dărui cireșe în perioada când se sărbătorește Anul Nou pe stil chinez.

Conform datelor statistice, în sezonul 2021/2022, în Chile au fost produse 445.000 de tone de cireșe, dintre care au fost exportate 356.387 de tone, și 88,1% din această cantitate în valoare de 2,24 mlrd dolari ajunge pe piața Chinei.

Aceste cifre impresionante dovedesc faptul, că producătorii de cireșe din Chile au reușit să satisfacă cerera după volum și calitate, respectând minuțios tehnologia de creștere – răcire – sortare – ambalare – transportare, descrisă mai sus.

Alexandru Chirtoca
Alexandru Chirtoca
Expert tehnologie post-recoltare @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Rațe mute (leșești) – rasă valoroasă pentru carne

Rațele mute sau leșești sunt crescute pentru producția de...

Insecte utile: vezi speciile ce distrug dăunătorii la legume

În orice fel de legumicultură: câmp deschis, sere sau loturi pe lângă casă, obligatoriu se dezvoltă diverse insecte folositoare,...

Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi

Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o boală întâlnită frecvent în toate plantaţiile de prun, cais și...

Boala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor este o boală infectocontagioasă, specifică iepurilor, cu evoluție acută (rapidă), caracterizată printr-un sindrom hemoragic însoțit...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate