miercuri, 28 septembrie, 2022
25.1 C
București

-

HomepageArticoleProducerea răsadului de tutun. Cerințe și sfaturi

Producerea răsadului de tutun. Cerințe și sfaturi

Creșterea tutunului necesită respectarea mai multor cerințe obligatorii pentru a obține rezultate. Chiar dacă la moment cultura nu este populară, mai sunt producători interesați de această cultură.

Dacă considerați tutunul o cultură oportună, în acest articol găsiți recomandările la producerea răsadului de tutun, și anume:

  • Cerințele tutunului față de factorii ecologici
  • Construcția răsadnițelor semiîncălzite, a răsadnițelor reci și a vetrelor reci la tutun
  • Pregătirea semințelor pentru semănat
  • Îngrijirea răsadului de tutun
  • Fertilizarea suplimentară a răsadului de tutun
  • Alegerea răsadului de tutun pentru plantare
  • Perioada de cultivare în câmp

Cerințele tutunului față de căldură 

Suma de temperaturi biologic active (mai mari de + 8…10°C) necesare pentru întreaga perioadă de creștere și dezvoltare a plantelor constituie + 2000 – 3000°C.

Temperatura de + 20ºC, în condiții de câmp, asigură atât o creștere și dezvoltare normală a plantelor, cât și obținerea de materie primă de o înaltă calitate.

Temperatura minimă de dezvoltare a plantelor este de + 10…12°C. Plantele de tutun sunt foarte sensibile la înghețuri – atât primăvara, la plantare, cât și toamna. Răsadul plantat poate suferi la înghețuri de -1°C, iar toamna, frunzele de tutun sunt compromise la înghețuri de -2…-3°C.

 Cerințele tutunului față de lumină 

Tutunul este o plantă heliofilă (iubitoare de lumină). Toate procesele fiziologice decurg normal în frunzele de tutun la o asigurare bună cu lumină. Insuficiența de lumină reține esențial creșterea și dezvoltarea tutunului, lungește perioada de vegetație a acestuia, scade calitatea materiei prime. 

Cerințele tutunului față de umiditate 

Pentru tutun este favorabilă umiditatea solului de 65-70% din capacitatea totală de umezire. Toate lucrările trebuie să asigure acumularea și păstrarea umidității în sol. Insuficiența de umiditate în sol reține creșterea și dezvoltarea plantelor, scade cantitatea de masă verde, tărăgănează maturizarea frunzelor.

Tutunul are nevoie de cea mai mare cantitate de apă în perioada de plantare a răsadului în câmp și la înrădăcinare, precum și în perioadă formării frunzelor și creșterea intensivă a plantelor.

Surplusul de apă influențează negativ asupra calității materiei prime, îndeosebi pe solurile fertile și cu un grad scăzut de penetrare (pătrundere) a apei. Coeficientul de transpirație al tutunului constituie 500-600. Umiditatea relativă a aerului influențează calitatea tutunului.

La valori scăzute transpirație este intensă iar foile de tutun mai sărace în uleiuri, mai puțin aromate și casante (sfărâmicioase).

Cerințele tutunului față de sol 

Solurile ușoare, structurale, asigură o materie primă de o înaltă calitate, recolte sporite. Nu sunt favorabile pentru cultivarea tutunului solurile bogate în humus, solurile grele, cu o compactitate înaltă și pe cele sărăturate.

Conținutul prea mare de humus în sol înrăutățește calitățile de fumat ale frunzelor. Recolta și calitatea materiei prime este determinată nu numai de conținutul, dar și de raportul elementelor de azot, fosfor, potasiu și calciu.

Cu recolta de 2,5 t/ha, din sol sunt extrase: 90 kg azot, 120 kg fosfor, 150 kg potasiu. Insuficiența acestor elemente nutritive în sol se cere a fi compensată prin administrarea îngrășămintelor minerale. Prezența clorurii de sodiu și a clorurii de calciu provoacă scăderea inflamabilității tutunului.

Producerea răsadului de tutun

În cultura tutunului se disting două perioade biotehnologice:

  1. producerea răsadului în sere sau răsadnițe;
  2. cultura în câmp prin răsad.

Cultura tutunului, plantă de zi lungă, începe cu producerea răsadului, perioadă care poate dura în medie 35-50 de zile, ajungând chiar la 60-70 de zile în funcţie de tipul de răsadniţă, de soiul de tutun sau de condiţiile de climă din timpul primăverii.

În general, producerea răsadului reprezintă circa o treime din întreaga perioadă de vegetaţie a plantei de tutun. 

În perioada de cultivare a răsadului distingem patru faze de creștere și dezvoltare:

  1. Faza de plantulă; 
  2. Faza de „cruciuliță”; 
  3. Faza de „urechiușă” – perioada când are loc formarea frunzelor de răsad în formă de urechiușă; 
  4. Răsadul gata pentru plantare  – răsadul are 5-6 frunzulițe, lungimea tulpinii 8-10 cm, sistemul radicular fasciculat bine dezvoltat. 

Producerea răsadului de tutun 

Suprafața răsadniței se calculează din următoarele considerente: pentru plantarea unui hectar de tutun avem nevoie de 55 – 60 m2 de suprafață utilă.

Solul pentru răsadnițe trebuie să aibă o compoziție mecanică ușoară, cu un grad înalt de penetrare a apei, nisipo-lutos sau luto-nisipos. Sectorul trebuie să fie cât mai drept sau cu o slabă înclinație spre Sud sau Sud-Vest.

Adâncimea apelor freatice 1,5-2,0 m. Gospodăria de răsadnițe trebuie să fie amplasată la o distanță de cel puțin 500 m de la plantațiile legumicole, de cais, persic și cartof. 

Sectorul trebuie să fie curat, fără buruieni, îndeosebi fără de cele perene, cu rizomi sau drajoni (sectoare pe care s-au cultivat în anul precedent cerealiere, ierburi perene).   

Pentru protejarea de vânturile reci, se cere ca sectorul să fie înconjurat de un gard înalt.   

Pregătirea amestecului nutritiv. Pentru obținerea unui răsad calitativ se cere pregătirea unui amestec nutritiv cu un conținut optim de elemente nutritive, de care are nevoie planta, bine afânat, cu o capacitate sporită de înmagazinare (acumulare) a apei, fără resturi de erbicide și alte substanțe toxice.

Pentru 1 m2 de răsadniță, cu grosimea stratului de amestec nutritiv de 8 – 10 cm, este nevoie să se pregătească 0,13 m3 de amestec. Amestecul nutritiv se pregătește cu 3 – 4 ani înainte de a fi folosit, pentru a scădea gradul de infectare cu dăunători și agenți patogeni.

Cel mai reușit raport de părți componente ale amestecului nutritiv este: 50% – mraniță; 25% – pământ înțelenit; 25% – nisip de râu. Pentru presărarea răsadului, amestecul nutritiv este format din mraniță și nisip în raport de 3:1. Cultivatorilor de tutun le sunt propuse 3 metode de pregătire a amestecului nutritiv:

Metoda 1 prevede pregătirea în mod separat a celor trei părți componente cu cernutul lor printr-o sită cu orificiile de 1 și 1,5 cm, apoi amestecate în raporturile menționate anterior (la presărare se folosește amestecul nutritiv cernut prin sită cu orificiile de 0,5 cm).        

Metoda 2 „teren deschis”: se alege un sector cu sol ușor, bogat în humus, care este lucrat cu grapele cu discuri, iar mai apoi arat. Pe sectorul lucrat, sunt administrate uniform îngrășămintele organice (gunoi de grajd), pornind de la doza de 700 t/ha, și superfosfatul – 7 t/ha, care urmează a fi încorporate în sol.

În continuare, sectorul este menținut în stare afânată și umedă. 

Se recomandă: de efectuat udatul odată la 10 -15 zile și 1 – 2 udări cu zeamă de băligar pe parcursul întregii perioade de compostare. Peste 1,5 – 2 luni – compostul este gata pentru folosință. Un hectar de teren deschis asigură 3000 t de amestec nutritiv. 

Metoda 3: așezarea în grămezi a gunoiului de grajd și a solului înțelenit. Pe un teren protejat de vânt și ploi, se toarnă un strat de sol înțelenit, apoi unul de gunoi de grajd, cu grosimea de 5 cm (operația se repetă până atingem înălțimea de 1,5 m). 

Ultimul strat așezat este cel de gunoi de grajd cu grosimea de 10 cm. 

  • Lățimea grămezii – 2-3 m
  • Înălțimea grămezii – 1,5 m. 
  • Lungimea grămezii – nereglementată.

Pentru sporirea gradului de descompunere a masei organice se adaugă superfosfat (1 kg/m3), bălegar de cal, sau paie mărunțite. La respectarea tuturor condițiilor, temperatura în grămezi se ridică până la 45 – 50°C.

La această temperatură are loc distrugerea agenților patogeni și a semințelor de buruieni germinate. Pentru o încălzire uniformă, peste 1,5 luni grămada se amestecă. 

Irigarea răsadului de tutun. Rezerva de apă se formează pornind de la următorul calcul: pentru consumul zilnic sunt necesari 4-8 litri de apă la 1 m2. Nu se admite ca apa pentru udat să conțină cantități sporite de săruri, îndeosebi ale celor de clor. 

Construcția răsadnițelor semiîncălzite, a răsadnițelor reci și a vetrelor reci la tutun

Răsadnițele semiîncălzite. Lungimea gropii standard pentru răsadnițele semiîncălzite este de 12,6 m (pentru 12 rame). Adâncimea gropii: 50 – 55 cm.

Lățimea în partea de sus -1,6 m, iar în partea de jos – 1,5 m. Umplerea gropii o începem până la 1 martie. Gunoiul de grajd cu grosimea de 30 – 35 cm va fi folosit, dacă este încălzit până la 40-50°C. 

Folosiți, în primul rând, bălegarul de cal, care vă va asigura timp de 50-55 zile o temperatura de 30-35º C. Stratul de sol deasupra gunoiului de grajd se formează peste 2-3 zile, cu grosimea de 10 cm (când gunoiul de grajd e bine încălzit).

Peste o zi după formarea stratului de sol de 10 cm, se așază amestecul nutritiv, cu grosimea stratului de 8 – 10 cm. Înălțimea părții interioare a răsadniței în partea de Nord trebuie să fie de 15 cm, în partea de Sud – 5 – 7 cm. 

Răsadnițele reci. Deosebirea dintre răsadnițele semiîncălzite și cele reci constă în faptul că nu vor fi săpate gropi și nu se va folosi stratul încălzitor. Pe sectorul bine afânat din toamnă și nivelat primăvara se va instala rama răsadniței. Asupra stratului de sol bine afânat și nivelat se va așeza amestecul nutritiv cu grosimea de 8 – 10 cm și tasat puțin. 

Vetrele reci. Pregătirea lor este analogică răsadnițelor reci, cu deosebirea că nu se vor folosi ramele. 

Pregătirea semințelor pentru semănat

Pentru semănat folosim semințe numai de clasa I și II, cu o capacitate germinativă de cel puțin 95%. Pregătirea începe cu tratarea semințelor cu soluție de formalină (o parte de soluție de formalină de 40% – la 50 părți de apă) sau fundazol (50%) – 2 g la un litru de apă.

La 1 kg de semințe se pregătesc 2 litri de soluție. Săculețele din țesătură, umplute pe jumătate cu semințe, sunt scufundate în soluție pentru 10-15 min. După aceasta săculețele sunt spălate (clătite) bine în apă, schimbând apa, de 4 – 5 ori. După soluția de fundazol, clătitul nu este obligatoriu. 

Pentru sporirea energiei și capacității de germinare (încolțire) a semințelor se folosește procedura de stimulare. Pentru aceasta, săculețele cu semințe, timp de 24 ore, sunt introduse în soluție de acid tartric de 0,01-0,02% (0,1-0,2 gr/l) sau acid succinic de 0,1 % (1 g/l).

Temperatura aerului în încăpere trebuie menținută la nivelul de +20…22°C. Cantitatea de soluție pregătită trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decăt masa semințelor. După expirarea a 24 ore, semințele, fără a fi clătite, se trec la germinare.     

Germinarea semințelor. O germinare mai reușită a semințelor o obținem în termostate. Semințele cu vârsta mai mare de un an, vor fi germinate la o temperatură constantă de +27…30°C. Pentru grăbirea procesului de germinare, semințele trebuie să fie amestecate la lumină cel puțin de 2 – 3 ori pe zi.

O dată cu formarea punctului alb la 60 – 70% din masa de semințe, se recomandă ca ele să fie uscate până la friabilitate. La o germinare deplină, se pot traumatiza colții (germenii) în timpul semănatului.

Dacă, din anumite motive, nu se poate începe semănatul, semințele încolțite vor fi transferate într-un frigider, unde se menține o temperatură de + 1 – 2°C. În mod obligatoriu, atât germinarea, cât și semănatul se efectuează în 4-5 termene (etape).

Norma de semănat. La 1 m2 de suprafață, numărul de plante nu trebuie să depășească limitele de 1500 unități. Norma optimă de semănat constituie 0,2 – 0,3 g semințe uscate la 1 m2 . Pentru 500 m2 de suprafață sunt necesare aproximativ 150 g de semințe uscate.

Semănatul. Acest procedeu se efectuează de persoane cu experiență. Semințele amestecate cu nisip sau cu amestec nutritiv (cernut printr-o sită cu ochiurile de 0,25 cm), trebuie repartizate cât mai uniform pe suprafața răsadnițelor (serelor).

După semănat, semințele se presară cu mraniță cu grosimea stratului de 0,5 cm. Suprafața semănată se tasează ușor și se udă.

Îngrijirea răsadului de tutun

La îngrijirea răsadului se efectuează următoarele procedee agrotehnice:

  • udatul
  • reglarea temperaturii
  • presăratul
  • hrănirea suplimentară
  • lupta cu bolile, dăunătorii, buruienile
  • călirea răsadului până la plantare în câmp.

Udatul. Stratul de amestec nutritiv (8 – 10 cm) trebuie să fie menținut permanent în stare umedă. Admiterea de uscare a stratului, dar și supraumectarea lui, nu sunt recomandabile.

De la semănat până la faza de cruciuliță, răsadul se udă des, dar cu norme mici de apă – 0,5 l/m2. De la faza de cruciuliță în continuare udatul se face mai rar, și cu doze mai mari de apă.

Temperatura apei de udat în primele faze de dezvoltare, trebuie să fie de + 20 – 25°C. Răsadul matur se va uda o dată pe zi (pe timp secetos – 2 ori) norma fiind de o căldare de apă la 3 – 4 m2.                                       

Reglarea temperaturii și umidității aeruluiTemperatura solului în răsadnițe (sere) trebuie să se mențină în limitele de + 25…28°C. La temperaturi mai scăzute (+ 10°C) tutunul se va dezvolta slab.

Nu se admite coborârea temperaturii în răsadnițe (sere), mai jos de limita de + 20°C. Pentru controlul regimului de căldură, în răsadnițe trebuie instalate termometre. Pentru o asigurare satisfăcătoare cu lumină, se recomandă ca sticlele ramelor să fie menținute permanent în stare curată.

Reglarea regimului de aerație și căldură se efectuează cu ajutorul aerisirii ventilării. 

În primăverile reci, pentru menținerea regimului de căldură optim, răsadnițele trebuie menținute permanent în stare acoperită. Până la apariția plantulelor, pentru eliminarea în afară a amestecului de gaze eliberat de gunoiul de grajd, se recomandă o aerisire mai frecventă a răsadnițelor.

După apariția plantulelor și până la formarea a două frunzulițe, în orele cu temperaturi sporite se recomandă umbrirea răsadnițelor cu ajutorul rogojinilor sau al unor țesături rare. 

Fertilizarea suplimentară a răsadului de tutun

Consumul ridicat al elementelor nutritive de către plante şi datorită spălării lor odată cu udările este necesară o fertilizarea suplimentară. În timpul perioadei de vegetaţie a plantelor în răsadniţă trebuie aplicate 3- 4 fertilizări în următoarele perioade:

  • prima fertilizare se face în faza de cruciuliţă; 
  • a doua la 5-6 zile după prima (prima şi a doua fertilizare se efectuează cu ½ din doza de îngrăşăminte); 
  • a treia când răsadul este în faza de urechiuşe;  
  • a patra se face cu 7-10 zile înainte de trasplantare în câmp (a treia şi a patra fertilizare se efectuează cu doza întreagă de îngrăşăminte). 

Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale se face folosind o soluţie formată din 10 l apă, 50 g sulfat de amoniu sau 30 – 50 g azotat de amoniu, 80 – 120 g superfosfat şi 40 –  80 g sulfat de potasiu ori 40 g sare potasiu.

Soluţia se pregăteşte pentru o anumită suprafaţă în ziua aplicării şi se utilizează 2 l/m2, după care se udă foarte bine pentru a spăla îngrăşămintele de pe frunze.

Hrănirile suplimentare cu îngrășăminte minerale, alternate cu cele organice, îmbunătățesc calitatea răsadului. În calitate de îngrășăminte organice se folosește găinațul de pasăre sau zeama de băligar

Fertilizarea suplimentară cu soluţie de găinaţ de pasăre este foarte eficientă. Cu 5-7 zile până la aplicare la o parte de gainat de pasăre uscat se folosesc 3 părţi de apă caldă și se pune la fermentare. Fermentarea se consideră finalizată atunci când infuzia nu mai degajă bulbuci de aer.

Înainte de aplicarea nutriţiei la o parte de infuzie se adaugă încă 7 părți de apă, soluţia se strecoară, pe urmă se udă răsadul din calcul o căldare de infuzie la o suprafaţă de 4-5 m2 de răsad. După aceasta, răsadul se udă cu apă curată.

Mustul de gunoi de grajd, fiind un îngrăşământ mai puţin concentrat, se diluează mai puţin – la o căldare de must se iau 5 căldări de apa şi se strecoră. O căldare de aşa infuzie se consumă la o suprafaţă de 4-5 m2, apoi plantele se udă cu apă curată.

Pentru fertilizarea foliară se pot folosi îngrăşămintele foliare de tipul Solucat 17:17:17, 20:20:20, Kemira 6,4:11:31 şi Kristalon 18:18:18 etc.

Presărarea. Presărarea prezintă un procedeu care asigură formarea la răsad a unui sistem radicular bine dezvoltat. Procedura poate fi începută chiar din primele faze. Până la faza de „urechiușe”, presărarea se efectuează de 3 – 4 ori.

Se recomandă ca presărarea să fie efectuată și după fiecare plivit manual al buruienilor. Amestecul nutritiv pentru presărare se pregătește foarte minuțios și se cerne printr-o sită cu ochiurile de 0,25 cm. La mraniță se va adăuga sol bine structurat, bine afânat. 

Plivitul manual al buruienilorSe recomandă ca plivitul manual al buruienilor să se efectueze în zilele posomorâte, răcoroase, fără vânt. Înainte de plivitul buruienilor, răsadul din sere trebuie să fie bine udat. După fiecare plivit manual al buruienilor, se efectuează presărarea răsadului cu amestec nutritiv, după care se udă și se umbrește. 

Călirea răsadului. Călirea răsadului se va începe cu 8 – 10 zile până la plantarea acestuia în câmp. Se va reduce numărul de udări și se va intensifica aerația. Cu 2 zile până la plantare, udatul este întrerupt definitiv.

Răsadnițele și vetrele se lasă deschise atât ziua, cât și noaptea (în afară de cazurile pericolului de înghețuri, timpului ploios și timpului cu arșiță). Răsadul bine călit nu este fragil și nu se va veștezi chiar în orele cu temperaturi sporite. 

Alegerea răsadului de tutun pentru plantare

Pentru plantare se folosește răsadul cu o lungime de 12-14 cm (pentru plantarea manuală) și de 14…16 cm pentru plantarea mecanizată, cu 5-6 frunze bine dezvoltate. Grosimea tulpinii – 4-5 mm.

Cu 1-2 ore până la alegerea răsadului, acesta se udă abundent. Nu se efectuează udatul seara, deoarece răsadul devine fragil și se va rupe ușor la plantare. Alegerea răsadului pentru plantare e mai bine să se efectueze dimineața.

Cu o zi până la alegerea răsadului, se recomandă stropirea acestuia cu zeamă bordeleză, pentru a preveni atacul de boli. Alegerea răsadului se efectuează în câteva etape. La alegerea răsadului se smulge câte o singură plantă, apucând frunzele superioare cu două degete.

Din utilajul convenabil pentru transportarea rsadului în câmp, se folosesc lădițe cu dimensiunile de 1 x 0,7 x 0,2 m. În astfel de lădițe încap până la 15-20 de mii de fire de răsad. Pe fundul lădiței se presară un amestec nutritiv cu o grosime de 2-3 cm și se udă.

Lădițele pline cu răsad, se acoperă cu o pânză umedă și se păstrează în locuri umbrite. Răsadul selectat trebuie să fii plantat în aceeași zi. 

Citește aici și despre Maceratul de coada-calului – fungicid natural, util pentru sănătatea plantelor.

După alegerea răsadului, în răsadnițe, se efectuează presărarea cu amestec nutritiv, se udă bine, pentru a spăla resturile de sol de pe suprafața frunzelor. Timp de 2-3 zile, în orele cu temperaturi înalte, răsadul va fi umbrit. 

Cultivarea răsadului prin metoda de palete celulare

Metoda are drept scop atât producerea răsadului de culturi legumicole, cât și a tutunului. Particularitatea tehnologiei de producere a răsadului prin această metodă constă în faptul că răsadul este cultivat în așa-zisele palete celulare a câte 80 și mai multe celule într-o paletă.

Avantajele metodei: păstrarea și netraumatizarea sistemului radicular în momentul transplantării, posibilitatea păstrării răsadului un timp mai îndelungat în funcție de condițiile climaterice în perioada transplantării, obținerea recoltei cu circa 10 – 14 zile mai devreme în comparație cu metoda radițională.

Perioada de cultivare în câmp

Peste 4-5 zile după plantare, începe perioada de înrădăcinare, care durează 8-10 zile. Dacă în primele 3-4 zile frunzele și tulpina răsadului nu se veștezesc și capătă o culoare verde-închisă, putem fi siguri că răsadul s-a înrădăcinat calitativ.

După înrădăcinare plantele parcurg următoarele faze: formarea tulpinii, butonizarea, înflorirea, formarea și coacerea semințelor.

Perioada de cultivare în câmp are:

  • Perioada de înrădăcinare-înflorire, cu o durată de aproximativ 60 – 95 zile;                                                      
  • Perioada de înflorire-maturizare a semințelor, cu o durată de 25 – 35 zile.

Soiuri. În prezent, se cultivă următoarele soiuri omologate de tutun: Burleu 320, Doina 211, Jubileu M,  Moldavschi 237, Moldavschi 272, Moldavschi 456, Trapezond 209, Virginia 263, Virginia 401.

Citiți și despre Fertilizarea tutunului – norme de îngrășăminte, perioade.

Andrei Gumovschi
Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Utilaje de încărcare a cerealelor în silobag – top recomandate de Grain Bags

În funcție de materia primă pe care dorești să...

MADR: Buget de 63 de milioane de lei pentru investiţii în centre de colectare sau de prelucrare a ciupercilor şi fructelor de pădure

Guvernul României a aprobat o Hotărâre privind stabilirea valorii schemei de finanţare pentru anul 2022, condiţiilor de eligibilitate, cheltuielilor...

Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile

Cultivarea țelinii pentru rădăcini este recomandat a fi realizată după culturi solanacee (tomate, ardei, vinete, cartofi) sau leguminoase anuale (mazăre,...

Plantarea cireșului – sfaturi la înființarea unei livezi

La plantarea cireșului, pentru o cultură reușită, este important să se țină cont de mai multe particularități. Printre acestea...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate