‹ adv ›
duminică, 29 ianuarie, 2023
2 C
București

-

‹ adv ›
HomepageArticoleInducerea apireniei sau cum dintr-un soi de struguri cu seminţe faci unul...

Inducerea apireniei sau cum dintr-un soi de struguri cu seminţe faci unul fără semințe

Actualmente, există o tendinţă mondială de consum în stare proaspătă a strugurilor de soiuri apirene.

Apiren – fără sâmbure, fără semințe.

Chiar şi în Italia, viile înfiinţate cu cele mai tradiţionale soiuri cu seminţe (Italia, Victoria, Regina Viilor) sunt înlocuite, în ultimii ani, cu soiuri fără seminţe (Preziosa P., Somma S., 2010).

Apirenia, la soiurile de viţă de vie, constituie una din cele mai valoroase calităţi pentru orice destinaţie: consum în stare proaspătă, obţinerea stafidelor, sucului, vinului etc.

Deoarece de apirenia soiului răspund gene recesive, în încrucişările dintre soiuri, mai ales între genuri, această calitate se transmite la un un mic procent de descendenţi (Smirnov K.V., 1998).

La moment, se duce un lucru de selecţie foarte mare în crearea soiurilor apirene prin metoda hibridării, însă procesul de selecţie, înmulţire şi de introducere a soiurilor noi apirene necesită mult timp (Savin Gh., 2011), de aceea, reprezintă un interes mare o altă cale – inducerea apireniei, păstrând calităţile de valoare ale soiurilor cu seminţe cultivate.

Majoritatea soiurilor apirene (Flame Seedless, Thompson Seedless, Monukka, Loose Perlette, Superior Seedless etc.) se caracterizează prin bobiţe cu greutatea medie mică, de aceea  aplicarea giberelinei (GA₃) la soiurile cu seminţe (Kazahmedov R., 1996) cu scopul de a induce formarea bobiţelor partenocarpice la soiurile de viţă de vie cu seminţe este o practică viticolă pe larg utilizată în unele ţări din lume (USA, Japonia, Bulgaria, Taiwan).

Inducerea apireniei la soiurile cu seminţe cultivate, păstrând calităţile de valoare ale lor, reprezintă un interes mare în viticultură, în acest domeniu fiind efectuate importante studii de către Motomura Y., Ito H. (1972), Naito R. et al. (1976), Kazahmedov R. (1996), Pérez F., Gomez M. (2000) şi alţii, care au demonstrat capacitatea giberelinei (GA₃) de a induce formarea şi creşterea bobiţelor partenocarpice la soiurile de viţă de vie cu seminţe şi implementarea acestei calităţi ca verigă agrotehnică obligatorie în cultivarea unor soiuri de struguri pentru masă.

Capacitatea giberelinei (GA₃) (Kazahmedov R., 1996), de a induce formarea şi creşterea bobiţelor partenocarpice la soiurile de viţă de vie cu seminţe se practică destul de larg în multe ţări (USA, Japonia, Bulgaria, Taiwan).

Aplicarea la soiul Delaware a giberelinei (GA₃) de 2 ori pentru obţinerea apireniei, a devenit în Japonia o verigă obligatorie, permiţând obținerea a 100% bobiţe fără seminţe.

Bulîghina L.V. (1989), aplicând giberelina (GA₃) la soiul Muscat de Hamburg în faza înfloritului, a reuşit inducerea dezvoltării bobiţelor partenocarpice şi celor cu seminţe rudimentare.

Dacă la martor numărul de seminţe în 100 de bobiţe a fost de 199 bucăți dezvoltate şi 28 rudimentare, atunci la varianta GA₃-50 mg/l numărul total al seminţelor a scăzut, iar al celor rudimentare s-a majorat, dezvoltându-se în medie 88 bucăți dezvoltate şi 55 rudimentare.

Motomura Y. şi Ito H. (1972) presupune că giberelina (GA₃), aplicată cu 15 zile înainte de înflorit, biologic ucide ovulele, astfel nu mai are loc formarea embrionului, iar Korkutal I. et al. (2000) că acidul giberelic (GA₃) aplicat înainte sau în timpul înfloritului în concentraţie de 100 ppm micşorează abilitatea de germinare a polenului, provocând creşterea bobiţelor fără seminţe.

Unul din factorii majori ai succesului aplicării giberelinei (GA₃) pentru inducerea apireniei reprezintă termenul de aplicare. Aplicarea giberelinei (GA₃) (Motomura Y. şi Ito H., 1972) până la înflorit cu 30, 15, 10 zile, influenţează începutul înfloritului, accelerându-l cu până la 9 zile.

Efectul maximal al giberelinei (GA₃) asupra inhibării dezvoltării seminţelor (mai mult de 90% bobiţe fără seminţe), a fost depistat când soluţia de GA₃ s-a aplicat cu 21–11 zile până la înflorit la soiul Campbell Early şi cu 22-8 zile până la înflorit la soiul Delaware.

Au fost încercări şi în India (Weaver R., 1972) la soiul Anabe–Shahi, care a fost tratat cu soluţie de GA₃ în concentraţie de 50 ppm cu 7-8 zile înainte de înflorit. S-au obţinut aproximativ 2/3 bobiţe fără seminţe şi 1/3 cu seminţe, aspectul general nefiind comercial.

V-ar putea plăcea și articolul despre „Săptămâna giberelinei” la vița de vie – când și cum aplicăm regulatorul.

Aşadar, pentru a induce dezvoltarea bacelor partenocarpice, giberelina (GA₃) trebuie să fie utilizată în fazele primare de dezvoltare a organelor generative, adică nu mai târziu de faza înfloritului maximal.

Deoarece bobiţele dezvoltate pe cale partenocarpică cedează în creştere comparativ celor cu seminţe, se impune aplicarea repetată a giberelinei (GA₃) în fazele ulterioare de dezvoltare, pentru creşterea activă şi uniformizarea lor.

Motomura şi Hori au evidențiat 3 grupe de soiuri, în funcție de nivelul de receptivitate la aplicarea giberelinei (GA₃) cu scopul obţinerii bobiţelor fără seminţe:

  • la care giberelina (GA₃) induce formarea unui număr mare de bobiţe fără seminţe (exemplu – Delaware);
  • la care se formează bobiţe fără seminţe, însă este greu de provocat creşterea ulterioară a lor (exemplu – Campbell Early);
  • soiurile, strugurii cărora după tratarea cu giberelina (GA₃) se caracterizează printr-o cotă mică de bobiţe partenocarpice, care cedează în creştere (exemplu – Niagara).

Aplicarea giberelinei (GA₃) (Weaver R., 1976) în scopul obţinerii bobiţelor fără seminţe de mărime normală este foarte dificilă şi, uneori, fără rezultat. Amestecul obţinut între bobiţe fără şi cu seminţe (% mare de bobiţe meiate) diminuează considerabil aspectul comercial al strugurilor.

La soiul Lora, pe lângă aplicarea GA3 de 40 mg/l, în perioada creşterii active a bobiţelor devenită una standard, unele din obiectivele cercetărilor efectuate în Republica Moldova (Mihov D., Derendovscaia A., 2015) au fost evitarea compactităţii strugurilor şi inducerea apireniei prin aplicarea giberelinei (GA₃) înainte de înflorit.

Tabelul 1. Influenţa giberelinei (GA) asupra dezvoltării seminţelor la soiul Lora. SRL ”Terra-Vitis”, 2010-2012.

Din analiza datelor experimentale, putem concluziona că aplicarea acidului giberelic (GA₃) înainte de înflorit în concentraţie de 15 mg/l a permis obţinerea apirenei totale la soiul Lora, însă cota ridicată de bobiţe nedezvoltate înregistrată în totalul bobiţelor a diminuat considerabil valoarea producției comerciale.

Putem afirma că aplicând giberelina (GA₃) înainte de înflorit s-a obţinut apirenia bobiţelor la un soi cu seminţe, însă este o tehnică delicată, dificilă, cu multe riscuri şi, uneori, fără rezultat.

Amestecul obţinut între bobiţe fără şi cu seminţe (% mare de bobiţe meiate şi mărgeluite) reduce considerabil aspectul comercial al strugurilor, de aceea cercetările continuă în condiţiile climaterice ale ţării noastre.

Vezi și Inelarea la vița de vie: importanță, cum se realizează corect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Creşterea în dinamică a bobiţelor strugurilor – ce răspunsuri ne poate da

În timpul studiului organelor viţei de vie, o atenţie...

Influenţa lemnului multianual asupra dezvoltării butucului viţei de vie

Influenţa tulpinii şi a lemnului multianual (de mai mulţi ani) asupra creşterii şi fructificării viţei de vie este un...

Îngroparea viței de vie toamna în sistemul protejat de cultivare

Există mai mulţi indicatori ce ţin de temperaturile negative, care au o importanţă majoră pentru viţa de vie şi...

Parametrii strugurilor la soiul Moldova în funcție de originea lor pe coarda de rod

Greutatea medie a strugurilor – indicator Stabil? Obţinerea recoltei planificate în plantaţiile de struguri de masă necesită elaborarea şi aplicarea...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole