‹ adv ›
sâmbătă, 28 ianuarie, 2023
1 C
București

-

‹ adv ›
HomepageArticoleHrănirea vacilor înainte și după fătare – sfaturi

Hrănirea vacilor înainte și după fătare – sfaturi

Nutriția este unul dintre elementele esențiale necesare de asigurat în fermele de bovine. Atunci când vorbim de furajarea vacilor de lapte, există mai multe particularități de care ar trebui să ținem cont la elaborarea rațiilor, acestea fiind definite de necesitățile și perioadele prin care trec animalele.

Durata lactației la vacile de lapte este de 305 zile. Pe parcursul acestei perioade, furajarea se face diferențiat.

Atunci când vorbim de gestație sau sarcina vacilor, aceasta este una dintre cele mai importante perioade. Întreținerea corectă și nutriția au efect direct asupra dezvoltării sănătoase a vițelului, dar și asupra sănătății și productivității vacii în timpul și după gestație.

Sarcina sau gestația la vaci este numită perioada de la fertilizare până la fătare. Aceasta are o durată medie de 285 de zile, durata fiind însă influențată de multipli factori. De obicei, nu se consideră patologică fătarea între 240 și 311 zile.

Citiți mai multe despre Calendarul gestației la vaci – cum determinăm data fătării.

Dacă nu asigurăm o alimentație normală a vacilor în perioada de gestație, organismul acestora slăbește, vițelul nu se dezvoltă normal, se pot dezvolta diferite patologii și alte probleme.

În primele luni de gestație, rația vacilor nu diferă de cea a vacilor lactante. Aici, trebuie urmărită asigurarea unei furajări echilibrate cu substanțe nutritive suficiente, vitamine și minerale. O atenție deosebită, însă, se oferă perioadei de tranziție.

Trecerea de la repausul mamar, adică perioada dintre înțărcare și fătarea următoare, la starea de lactație este cea mai complexă perioadă din viața productivă a unei vaci.

Pentru sănătatea vacii, este absolut necesar repausul mamar de minimum 6 săptămâni. Astfel, cu 6-8 săptămâni înainte de fătare, vacile nu se mai mulg (se înțarcă).

Cu cât repausul este mai mic de 6 săptămâni sau mai mare de 8 săptămâni, cu atât producția de lapte din lactația următoare poate fi redusă.

De obicei, înțărcarea vacilor se face la:

  • 50 de zile înainte de fătare la o alimentație echilibrată și calitativă;
  • 60 de zile înainte de data estimată a fătării în condiții obișnuite;
  • 70 de zile în caz de alimentație proastă.

Pentru vaci gestante în prima fază a repausului mamar (60–25-a zi înainte de fătare) componenta majoră a raţiei o constituie fibroasele, grosierele şi suculentele. Pentru o bună rumegare se impune ca 1/3 din substanța uscată să fie asigurată din fibroase netocate.

Silozul de porumb de calitate bună se va administra vacilor în repaus mamar în cantităţi limitate, care nu vor depăşi 6 kg (unele surse indică maxim 10 kg/animal).

În faza a doua a repausului mamar, adică cu aproximativ 2–3 săptămâni până la fătare, rația trebuie să fie suplimentată cu nutreţuri combinate.

Cu 10-15 zile înainte de data planificată a fătării, vacile trec la o dietă din fân de cereale de calitate înaltă. În medie, pe zi acesta se dă în cantitate de 10 kg.

Totodată, cerealele și concentratele se exclud din rație sau se dau în cantitate foarte mică, de până la un kg pe zi. Se exclud furajele suculente, deoarece organismul vacii și așa are surplus de lichide.

Furajele administrate vacilor aflate în repaus mamar trebuie să fie de cea mai bună calitate, ușor digerabile, cu acțiune ușor laxativă și nu prea voluminoase.

Furajele alterate, mucegăite, înghețate se exclud, deoarece pot provoca dereglarea metabolismului și chiar avorturi.

În general, se recomandă o rație mai săracă în furaje concentrate, mai bogată în fânuri și excluderea treptată a nutrețurilor suculente acide, cum ar fi borhotul, porumbul siloz.

Atunci când se calculează cantitatea de furaje necesare de oferit unei vaci gestante, se ia în calcul și masa corporală a acesteia.

De exemplu, dacă e să analizăm rația unei vaci de aproximativ 500 kg, în medie, acesteia va fi necesar de-i oferit zilnic:

  • 7 kg de fân de graminee și boboase;
  • 2 kg de concentrate, cum ar fi tărâțele de grâu, șrot de floarea soarelui;
  • 12 kg de siloz de porumb combinat cu alte suculente;
  • 70 g de sare;
  • adaosuri de proteine, amidon, carotină, substanțe minerale;
  • apă în cantități reduse, preferabil fiartă sau filtrată și la o temperatură de 10-12oC.

Important! Pentru evitarea parezei puerperale (ologirii) este foarte important raportul dintre calciu și fosfor. Valoarea normală a acestuia este de 2:1.

Administrarea calciului ca adaos alimentar imediat după fătarea vacii nu aduce beneficii, deoarece sistemul hormonal încă nu este adaptat la asimilarea acestuia.

Iarna, este recomandată scoaterea la plimbare a vacilor aflate în repaus mamar pe durata a circa 2 ore, cu excepția zilelor prea reci, cu viscol sau polei.

Potrivit specialiștilor, vacile gestante care nu beneficiază de mișcare zilnică fată mai greu, iar apariția căldurilor, după fătare, trece de multe ori neobservată.

Igiena animalelor se asigură zilnic, concomitent se observă starea animalului, se examinează ugerul. Grajdurile trebuie să se mențină curate, uscate, luminoase, calde, spațioase și ventilate.

Pe perioada gestației evită aglomerarea animalelor, sunetele stridente și alți factori de stres care pot provoca pierderi.

Alimentația vacilor în primele zile după fătare

După fătare, vacile se află în perioada colostrală care durează până la 7 zile. Aici, există câteva sfaturi ce pot fi respectate imediat după fătare.

Astfel, imediat după fătare, vacilor li se pot administra terciuri apoase de tărâţe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale pentru rehidratarea organismului, fân de bună calitate (preferabil de lucernă, amestec de graminee cu leguminoase) sau otăvuri.

Astfel, în prima zi se asigură vaca cu barbotaj format din apă călduță și tărâțe sau amestecuri de uruieli fine de cereale (1 kg concentrate la 5 kg apă). Barbotajul este recomandat și în următoarele două zile, iar fânul la fel rămâne la discreție.

Din ziua a 4-a, se introduc în rație concentratele și suculentele alături de fân, fiind mărite treptat pentru ca la 8-10 zile de la fătare rația să fie completă.

În următoarele zile, amestecurile de concentrate se dau în cantităţi crescânde, astfel ca la sfârşitul perioadei să se ajungă la 3-4 kg/zi.

Ulterior, necesarul de hrană se stabilește în funcție de vârstă, greutate corporală, stare de întreținere, temperament, frecvența montelor.

În general, se recomandă ca:

  • 40-50% din valoarea nutritivă a raţiei să se asigure prin nutreţuri suculente;
  • 25- 30% prin nutreţuri fibroase (eventual şi grosiere);
  • 20-30% să reprezinte concentratele  din valoarea nutritivă a raţiei;
  • fânurile se administrează în cantitate de 5-6 kg/zi până la 10-12 kg/zi;
  • pentru creşterea ingestiei se recomandă ca raţia zilnică să fie formată din mai multe sortimente de furaje de volum.

Cantitatea din fiecare furaj ce va fi utilizată la alcătuirea rației se poate stabili prin metoda tatonării, experienței pe care o aveți și programelor disponibile în mediul online.

Pentru fiecare cantitate de furaj din rație se calculează conținutul de energie și substanțe nutritive cu ajutorul tabelelor de valoare nutritivă a furajelor. Într-un final, însumând valorile, obținem conținutul total în energie și substanțele nutritive asigurate.

Necesarul de energie se stabilește separat pentru întreținere și separat pentru activitatea de reproducție, după care se însumează. 

La 1UN\100 Kg GV (necesarul energetic pentru întreținere), se adaugă 0.5 UN pentru fiecare montă efectuată. Pentru celelalte elemente nutritive necesarul se stabilește în funcție de necesarul de energie, asigurându-se pentru fiecare UN, următoarele valori:

  • 110-120 g PBD
  • 7-8 g calciu
  • 5-6 g fosfor
  • 50 mg caroten

V-ar putea fi util și articolul despre Cum hrănim vițeii la diferite vârste pentru creștere rapidă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Somnul African – descriere, norme de întreținere și furajare

Somnul African (Clarias gariepinus) este o specie de pești...

Fătările la oi. Furajare, complicații, îngrijirea postpartum

Perioada fătărilor la oi revine, de regulă, la a doua jumătate a iernii. Cel mai frecvent ovinele se descurcă...

Crescătorii de oi raportează cazuri de Bradsot – vezi simptome, tratament

Bradsotul este numit și gastromicoza sau edemul malign al stomacului. Este o boală infecțioasă, cu intoxicație produsă la pătrunderea...

Administrarea colostrului la vițeii nou-născuți. Cu ce poate fi înlocuit

Perioada alăptării este considerată cea mai critică perioadă a procesului de creștere când vițelul se află într-o permanentă adaptare la...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole