6.3 C
București
joi, 14 martie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCultivarea și îngrijirea vinetelor în câmp și solar. Sfaturi

Cultivarea și îngrijirea vinetelor în câmp și solar. Sfaturi

Cultivarea și îngrijirea vinetelor poate fi realizată cu succes dacă sunt satisfăcute cerințele culturii.

La cultivare trebuie să țineți cont de faptul că vinetele sunt pretențioase față de factorii de vegetație. În continuare, vom prezenta mai multe recomandări la cultivarea vinetelor, în special accentuând:

  • Cerințele vinetelor față de factorii de vegetație
  • Cultivarea vinetelor în câmp deschis:
  • pregătirea terenului pentru creșterea vinetelor;
  • aplicarea îngrășămintelor la cultura de vinete;
  • semănatul semințelor de vinete și îngrijirea răsadului;
  • plantarea răsadului de vinete în câmp deschis;
  • irigarea și fertilizarea culturii de vinete;
  • cele mai răspândite boli și dăunători;
  • Cultivarea vinetelor în solar:
  • Schema de plantare, perioada, îngrijirea culturii de vinete în solar.

Cerințele vinetelor față de factorii de vegetație

Temperatura minimă la care încolțesc semințele de vinete este de 14-15ºC, iar cea optimă de 25-30ºC. Ulterior, plantele se dezvoltă bine în condiții de temperatură între 23-32ºC.

În plus, vinetele sunt foarte pretențioase față de lumină, pentru fructificare fiind necesari cel puţin 8000-10000 de lucşi.

Pentru o fructificare bună, umiditatea solului trebuie menținută în intervalele de 75-80% din capacitatea de câmp.

Față de sol, datorită faptului că vinetele consumă cantități mari de substanțe nutritive, vinetele la fel au cerințe înalte, preferând solurile fertile, bine structurate, drenate, ce se încălzesc ușor. pH-ul potrivit pentru această cultură este de 6,5-7.

Pentru rezultate bune, este recomandat a cultiva vinetele după culturi cum ar fi: leguminoasele (mazăre, fasole), bulboasele, rădăcinoasele, bostănoasele. Nu se recomandă plante din familia solanacee (roșii, ardei).

Producerea vinetelor în câmp deschis

Pregătirea terenului pentru creșterea vinetelor

Pregătirea terenului pentru vinete se realizează ca și pentru cultura ardeiului, oferindu-se o atenție deosebită îngrășămintelor.

Pentru distrugerea resturilor de la culturile anterioare, se face discuitul terenului prin 2 treceri, apoi, la necesitate, poate fi realizată nivelarea terenului.

Aplicarea îngrășămintelor la cultura de vinete

Pentru a produce o tonă de vinete, se consumă 2,2 kg N, 1,7 kg P2O5 şi 7,5 kg K2O.

La pregătirea terenului, în cazul în care dispuneți de îngrășăminte organice se recomandă administrarea a 30-40 de tone/ha de gunoi de grajd descompus.

Îngrășămintele chimice se administrează în funcție de analiza solului. Toamna se încorporează îngrășăminte greu solubile pe bază de fosfor și potasiu, la adâncimea de 25-30 cm (de obicei concomitent cu arătura).

În general, sunt recomandate 300 kg superfosfat şi 150 kg/ha sare potasică, dar este important să țineți cont de analiza solului.

Primăvara se aplică îngrășămintele pe bază de azot (de exemplu 100 kg de azotat de amoniu), încorporate concomitent cu lucrările de primăvară.

Se realizează grapări a terenului la 6-8 cm pentru a menține lotul curat de buruieni și pregătirea terenului pentru plantare.

Creșterea răsadului de vinete

Răsadul de vinete se produce în sere înmulțitor sau solarii încălzite. Pentru a produce răsad pentru un hectar de vinete sunt necesare 0,8-1 kg de semințe.

Răsadul pentru un hectar este produs pe o suprafață de aproximativ 150-200 de metri pătrați.

Semănatul semințelor de vinete și îngrijirea răsadului

Semințele de vinete pentru răsad se seamănă în perioada 20 februarie – 5 martie, apoi, răsadul se repică în cuburi nutritive.

Substratul utilizat la producerea răsadului poate fi cumpărat, fie produs de sine stătător în cazul suprafețelor mici, alegând componentele în conformitate cu una dintre următoarele rețete:

  • mraniță 40%, pământ de țelină 50%, nisip 10;
  • 7 părți de mraniță, 1 parte de gunoi de grajd de vaci bine fermentat și adăugați 2 părți de pământ înțelenit.

Distanța dintre rânduri e de 5 cm, dintre plante pe rând de aproximativ 2 cm, iar adâncimea de încorporare a semințelor de vânătă de 1,5-2 cm.

Pentru a preveni dezvoltarea bolilor produse de ciuperci sunt necesare tratamente cu fungicide, de obicei, fiind suficiente 2. Primul tratament se realizează la sol, în perioada între semănat și răsărire, iar al doilea cu cel mult o săptămână înainte de transplantare (de ex. Previcur).

Ulterior, cuburile nutritive în care este repicat răsadul trebuie să aibă dimensiunile de 7×7 sau 8×8 cm. Repicarea răsadului de vinete se face când acesta are 2-3 frunze adevărate. Înainte de aceasta cu 24 de ore, răsadul trebuie bine udat pentru a evita distrugerea rădăcinilor.

Pentru suprafețe mici puteți semăna semințele direct în cuburi nutritive.

După ce răsadurile au răsărit, este de dorit să se mențină temperatura la 17-19°C timp de 7-12 zile – așa se întărește sistemul radicular.

Apoi, temperatura poate fi crescută la 24-26°C (noaptea – 17-19°C, coborând treptat până la 14°C), pentru a adapta răsadul și a-l pregăti pentru plantare.

Când udați vinetele, este important să mențineți un echilibru. Umiditatea excesivă, combinată cu schimbările de temperatură, poate declanșa dezvoltarea piciorușului negru.

Se recomandă udarea răsadului de vinete dimineața, cu apă la temperatura de 24-25 de grade Celsius. La început, se udă o dată la 3-4 zile cu norma de 3-4 litri de apă per 1 m2, iar pe măsură ce plantele cresc norma se mărește.

Pentru a evita alungirea răsadului de vinete, sunt necesare minim 10-12 ore de lumină.

După aproximativ 50-65 de zile (în funcție de soi, hibrid) răsadul de vinete este suficient maturizat pentru a fi plantat în câmp deschis. Răsadul de vinete bun pentru plantat are 18-20 cm înălțime și 6-7 frunze adevărate.

Plantarea răsadului de vinete în câmp deschis

Răsadul de vinete se plantează în câmp deschis atunci când temperatura solului la adâncimea de 10-15 cm este de minim 14 grade Celsius.

Calendaristic, perioada coincide cu prima și a doua decadă a lunii mai (aproximativ 5-20 mai.

Schema de plantare a răsadului de vinete variază. Acesta poate fi plantat după variantele:

  • 70 cm între rânduri x 28-35 cm distanța dintre plante pe rând (aproximativ 40-50 de mii de plante/ha);
  • pe terenul modelat (104 cm) se plantează 2 rânduri la 80 cm, iar pe rând la 40-45 cm, realizând o densitate de 30.000 pl/ha;
  • 90+50×30-35 cm (cu mașina de plantat).

Irigarea culturii de vinete

Imediat după plantare răsadul de vinete se udă (150-200 m3 de apă la ha). La 4-5 zile după plantare se completează golurile. Pe parcursul vegetației solul se irigă pentru a asigura umiditatea solului de 75-80% din c.c.a.

După fiecare al doilea udat se fac prașile pentru a afâna solul. Irigarea se face prin 8-10 udări la interval de 7-10 zile, norma de udare este de 300-350 m3/ha la primele 3-4 udări, după care norma crește la 400-500 m3/ha.

O altă variantă de irigare este prezentată în următorul tabel (după Bunele practici în legumicultură în contextul schimbărilor climaterice):

Norme de udare la irigarea prin picurare:

Citește și despre Cum udăm legumele – norme de udare pentru fiecare specie.

Fertilizarea culturii de vinete

În perioada de vegetație se fac 2-3 fertilizări faziale, cele mai recomandate, cu impact minim, sunt îngrășămintele organice lichide special dedicate culturii de legume.

Prima fertilizare se face la 15-20 de zile de la plantare, apoi, următoarea, la 10-15 zile după prima.

Bolile și dăunătorii la cultura de vinete

Cele mai frecvent întâlnite boli la vinete sunt:

  • pătarea brună (Alternaria dauci sp. solani)
  • pătarea brună a frunzelor şi fructelor (Didymella lycopersici)
  • putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea)
  • putregaiul fructelor (Phytophtora parasitica)
  • verticilioza (Verticillium dahliae)
  • fuzarioza(Fusariumn oxysporurmd.sp.melongenae).

Dintre dăunători, daune importante la cultura de vinete pot produce:

  • păianjenul roşu (Tetranychus urticae)
  • păianjenul lat (Polyphagotarsonemus latus) păduchele verde al solanaceelor (Macrosiphon euphorbiae)
  • musculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum)
  • tripsul comun (Thrips tabaci)
  • gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)
  • omida fructelor (Helicoverpa armigera)
  • coropişniţa (Gryllotalpa gryllotalpa)

Pentru combaterea acestora puteți utiliza produse omologate la cultura de vinete.

Cultivarea vinetelor în solarii

Solul din solar se afânează bine și se nivelează similar culturii de tomate. Poate fi utilizat ca îngrășământ gunoiul de grajd descompus în norma de 5-6 tone la 1000 m2 și îngrășăminte minerale în funcție de analiza solului.

Primăvara se încorporează azotatul de amoniu la 5-8 cm adâncime.

Semințele se seamănă în perioada 1-15 februarie, utilizându-se 0,07-0,08 kg semințe pentru producerea răsadului necesar pentru 1000 m2.

Ulterior, răsadul se repică în cuburi nutritive sau ghiveci de dimensiunile 8x8x8 cm.

Răsadul de vinete se plantează în solar la vârsta de 50-65 de zile în funcție de soi/hibrid, în perioada 5-15 aprilie, atunci când temperatura solului la adâncimea de 10-15 cm este de minim 15 grade Celsius.

Distanța de plantare a răsadului de vinete în solar:

  • soiuri viguroase, solarii de tip tunel late de 5,4 m – 90 cm între rânduri, 40 cm pe rând;
  • solarii bloc cu traveea de 3 m se plantează 4 rânduri la 70 cm, iar între plante pe rând la 40-45 cm;
  • schema generală de plantare: 2 rânduri pe brazda înălţată la 70 cm, iar distanţa între plante pe rând 40 cm.

Plantarea se face manual, în gropi, astfel încât cubul nutritiv să se afle la nivelul solului. După plantare răsadul de vinete se udă cu 1,5 litri apă per fiecare plantă la temperatura de 24-25 grade Celsius, pentru a nu răci solul.

Îngrijirea vinetelor crescute în solarii

După plantare se completează golurile, se fac câteva prașile (în medie 3-4), apoi poate fi realizată mulcirea solului cu folie de polietilenă, paie, gunoi păios.

Pe parcursul vegetației se fac fertilizări (în medie 3-4) la interval de 20-25 de zile (prima e recomandată la aproximativ 25 de zile de la plantare).

Plantele de vinete se copilesc lăsându-se 3-4 ramificaţii mai viguroase. Lăstarii de rod apăruţi pe ramificaţii se ciupesc după 2-3 flori. Dacă apar mai multe flori la un loc, se răresc lăsând numai una.

Defolierea la vinete se face la început înlăturând frunzele de la bază până la prima floare, iar după se îndepărtează numai frunzele care umbresc florile.

Pe parcurs, plantele trebuie susținute cu ajutorul sforilor.

Norma de udare în prima parte a perioadei de vegetaţie este de aproximativ 150-200 m3/ha. Apoi, la încălzirea vremii, crește norma de udare la 300- 350 m3/ha. Se fac în total 18-20 de udări, la interval de 7-8 zile.

Totodată, pot fi utilizate normele recomandate mai sus în tabel.

Citește și despre Cultivarea castraveților – sfaturi la semănat și întreținere

Recoltarea vinetelor

Recoltarea vinetelor se face eșalonat, la 3-5 zile pentru a evita îmbătrânirea fructelor. Recolta obținută per hectar la cultura de vinete variază mult în funcție de soiul și tehnologia pentru care ați optat.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Olt: Legumicultorii au început depunerea dosarelor în vederea obţinerii ajutorului de 1.500 euro pentru tomate

Producătorii de tomate cultivate în spaţii protejate au început...
‹ adv ›

Conopida – cerințe față de sol și fertilizare

Conopida este o plantă cu un sistem radicular relativ slab dezvoltat și are nevoie de un sol productiv, cu...

Ceapa – cerințe și recomandări la cultivare

Ceapa este una dintre cele mai populare culturi, care-și găsește pe merit locul, practic în orice grădină, iar inclusă...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole