Cânepa rămâne în continuare copilul orfan al agriculturii românești. În ciuda multiplelor beneficii pe care le aduce, suprafețele cultivate din România sunt în continuare nesemnificative.
Dacă vorbim despre cânepa industrială (Cannabis sativa), sunt peste 20 de mii de utilizări recunoscute în lume, atât în ceea ce privește fibra, cât și frunzele sau semințele, pentru industria farmaceutică sau alimentară.
Într-un interviu oferit pentru Radio Timișoara, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice care a creat la stațiunea de la Lovrin, de-a lungul carierei, trei soiuri de cânepă, a relatat situația la moment pentru această cultură:
Dacă mai pune la socoteală și faptul că rezistă foarte bine la secetă, este o cultură cu puține boli și dăunători și curăță solul după poluare, cânepa ar putea fi o plantă de cultură care, cu costuri mici, ar aduce profituri semnificative.
Practic, în acest moment, industria de procesare a cânepii din România aproape că este inexistentă, spune conf. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin.
O piață stabilă pentru cânepă ar fi în măsură să îi determine pe fermieri să investească în tehnologia specifică acestei culturi. Mai ales soiurile pentru fibră necesită mașini agricole speciale pentru recoltat, care costă.
Problemele persistă, din păcate, și în ceea ce privește legislația, care și la acest moment nu delimitează foarte clar cânepa sativa (Cannabis sativa) de cânepa stupefiantă ( Cannabis Indica) – cea cu conținut ridicat de THC, spune profesorul Valeriu Tabără.
Cu toate acestea, cânepa industrială rămâne o plantă interesantă pentru agricultura românească de mâine. Tocmai de aceea, laboratorul de cânepă al stațiunii de la Lovrin lucrează în continuare la ameliorarea și crearea unor noi soiuri de cânepă.
Până acum, are în portofoliu patru soiuri omologate și sămânță care ar putea să asigure cultivarea a aproximativ 40 de mii de hectare de cânepă.