18 C
București
miercuri, 17 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleBoala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor este o boală infectocontagioasă, specifică iepurilor, cu evoluție acută (rapidă), caracterizată printr-un sindrom hemoragic însoțit de tulburări generale și respiratorii, urmate de moarte.

Hemoragia este produsă de virusul bolii hemoragice al iepurilor (RHDV). Virusul este foarte stabil si rezistent în mediul exterior, rezistă minimum 105 zile în stare uscată pe îmbrăcăminte la temperatura camerei și 2 zile la 60 de grade Celsius.

Cei mai sensibili sunt iepurii peste vârsta de 2 luni. Boala, în special, se dezvoltă în perioada mai-octombrie, dar îmbolnăviri se pot semnala și în lunile de iarna.

Sursele principale de infecție sunt reprezentate de iepurii bolnavi și de cadavrele acestora. Transmiterea se face prin contact direct dintre iepurii bolnavi și cei purtători de virus, cu iepurii sănătoși sau prin contact indirect prin intermediul surselor secundare și al vectorilor.

Pătrunderea virusului în organism se realizează pe cale orală, nazală, conjunctivala și cutanată (leziuni ale pielii sau prin înțepăturile insectelor). Boala are tendința de difuzare rapidă și mortalitate de până la 100%.

Boala evoluează supra acut si acut și se exprimă prin temperatură ridicată a corpului, abatere, lipsa poftei de mâncare, respirație accelerată, hemoragii nazale, dilatarea abdomenului, constipație sau diaree, mișcări bruște, convulsii, țipete, căderi în decubit, mișcări de pedalare a membrelor și moarte, care survine după 12-60 de ore (în medie 24 de ore) la 80-100% din cazuri.

Leziunile sunt de septicemie hemoragică, hemoragii în laringe și trahee și mărirea în volum a timusului. Se mai constată edem pulmonar, uneori pneumonie.

Splina este congestionată și hipertrofiată, ficatul mărit, de consistență redusă, friabil, de culoare gri-gălbui și cu zone de necroză.

Pentru a preveni boala se utilizează vaccinuri inactivate. Imunitatea se instalează după 5-10 zile de la vaccinare și durează până la 6 luni.

În caz de apariție a bolii, se recurge la sacrificarea tuturor iepurilor din efectiv, furajele, dejecțiile și așternutul se ard sau se îngroapă și se fac dezinfecții cu formol 5%.

Citește și depsre Bolile produse de paraziți la iepuri.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Sfaturi la întreținerea iepurilor în cuști în perioada rece

Menținerea iepurilor într-un mediu cald și uscat în perioada...
‹ adv ›

Iepurele Burgunder – descrierea rasei, hrană, întreținere

Iepurele de Burgundia a devenit cunoscut lumii la începutul secolului trecut. Pentru prima dată, rasa a fost crescută în...

Iepuri Uriaș Gri German – descriere, întreținere, furajare

Rasa de iepuri Uriaș Gri German este răspândită în regiunea noastră și iubită de fermieri, datorită dimensiunilor corporale impunătoare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole