7.3 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleAsolamente legumicole – ce legumă cultivăm în următorul an

Asolamente legumicole – ce legumă cultivăm în următorul an

Cultivarea timp de mai mulţi ani pe același teren a acelorași specii legumicole sau a unor specii înrudite din punct de vedere sistematic, contribuie la înmulţirea și răspândirea masivă a bolilor și dăunătorilor specifici culturilor respective.

Astfel, este foarte important să alegem corect premergătorul – cultura ce va fi cultivată în următorul sezon în dependență de specia cultivată anterior.

După cinci ani de monocultură la ceapă, fasole verde, mazăre și tomate producţia s-a redus la 35–36% faţă de cea din primul an.

Reguli generale de alegere a culturii legumicole pentru următorul an:

Revenirea pe aceeași suprafaţă de teren trebuie să aibă loc după:

  • cel puţin 3 ani pentru speciile legumicole din familia solanaceelor;
  • pentru ceapă, usturoi, morcov, cartofi – 3–4 ani;
  • pentru castraveţi, pepene verde, pepene galben – 2–3 ani;
  • varză – 1–2 ani;
  • mazăre – 5–7 ani.

Legumele cu consum mare de substanţe fertilizante (vărzoasele, bostănoasele, ardeiul, vinetele, ţelina) se vor introduce în sole fertilizate cu îngrășăminte organice sau în primul an după sola ocupată cu plante amelioratoare ale fertilităţii.

Plantele cu un consum mai redus de azot (morcovul, pătrunjelul, ceapa, usturoiul) se vor cultiva în anul al doilea de la fertilizarea cu gunoi de grajd.

Plantele legumicole cu sistemul radicular mai profund (pepeni, rădăcinoase), vor alterna în rotaţie cu cele ce au un sistem radicular slab dezvoltat (castraveţi, ceapă, usturoi, verdeţuri).

Pentru refacerea fertilităţii solului este bine să se introducă în asolament o solă săritoare cu lucernă (durează 3–4 ani) sau cu trifoi (durează 2 ani) sau de cereale păioase – ovăzorz, grâu, iar pe terenuri mai ușoare – secară, ce durează un an.

Lucerna este o mare consumatoare de apă.

Unele specii legumicole sunt incompatibile în cultură (spanacul, sfecla), datorită modificării pH-ului și formării unor compuși toxici.

Cum se aleg speciile de legume cultivate în cazul prezenței irigării

Cum se aleg culturile cultivate în următorul an:

Exemple de rotaţii pentru asolamente legumicole:

Rotaţii cu plante legumicole de bază:

  1. varză de toamnă;
  2. tomate de toamnă;
  3. ceapă + usturoi;
  4. morcov.

Rotaţii cu plante legumicole de bază și culturi duble:

  1. tomate de toamnă;
  2. spanac de primăvară (cultura I) + varză de toamnă (cultura a II-a);
  3. ceapă de arpagic (cultura I) + castraveţi de toamnă (cultura a II-a);
  4. morcov + sfeclă roșie;
  5. cartof timpuriu (cultura I) + fasole păstăi (cultura a II-a).

Rotaţii cu plante legumicole în sistem intensiv (cuprinde culturi anticipate, duble, asociate și sole combinate):

  1. ridiche de lună (cultură anticipată) + tomate (cultură principală);
  2. morcov + pătrunjel;
  3. castraveţi timpurii + gulii (cultură intercalată);
  4. cartof timpuriu + varză de toamnă;
  5. ceapă de arpagic (cultura I) + salată (cultura a II-a);
  6. mazăre + fasole.

Cum se formează solele unui asolament:

Numărul solelor (o solă reprezintă locul unde va fi cultivată o anumită specie) trebuie să fie egal cu numărul anilor de rotație.

Respectiv, fiecare solă este ocupată de o anumită cultură. În cazul în care speciile sunt din aceeași familie sau au o tehnologie asemănătoare de cultivare, însă sunt cultivate în cantități mai mici, acestea se pot plasa într-o singură solă.

Cele mai bune rotaţii se asigură atunci când suprafeţele solelor sunt egale.

Într-o solă se pot cultiva mai multe specii astfel, ca la a doua rotaţie speciile să nu revină exact pe aceeași suprafaţă de teren pe care s-a cultivat în prima rotaţie.

Asolament și rotaţie în cadrul unei întreprinderi legumicole cu suprafeţe egale ale solelor

Dacă cultivați legumele în sere și aveți un număr redus de specii este important să le alternați după cum urmează: jumătate din suprafaţă se va cultiva cu specii din familia Solonaceae (tomate, ardei, vinete), iar cealaltă jumătate cu alte specii legumicole (în primul rând castraveţii). În anul următor se vor inversa culturile.

Exemplu de schemă de asolament dacă fiecare specie este cultivată pe suprafețe diferite:

Citește și despre Cum udăm legumele – norme de udare pentru fiecare specie.

Bibliografie:

  • Bunele practici în legumicultură în contextul schimbărilor climaterice. Autori: Tatiana NOVAC, doctor în știinţe agricole. Anatolie FALA, doctor în știinţe biologice. Asea TIMUŞ, doctor în știinţe agricole. Vladimir CONOVALI, doctor în știinţe agricole. Eugeniu ŢURCAN, magistru în agricultură.
Luminița Crivoi
Luminița Crivoi
Expert în agricultură

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Plum pox sau vărsatul prunelor – ce facem cu pomii bolnavi

Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o...

Boala hemoragică a iepurilor – maladie contagioasă

Boala hemoragică a iepurilor este o boală infectocontagioasă, specifică iepurilor, cu evoluție acută (rapidă), caracterizată printr-un sindrom hemoragic însoțit...

Caprele Saanen – cea mai productivă rasă de capre din lume

Patria caprelor de rasă Saanen este considerată o localitate cu aceiași denumire din Alpii Bernezi, Elveția. Deși elvețienii au...

Dihorul – cum protejăm păsările de gospodărie. Remedii utile

Deși au un aspect foarte drăgălaș, dihorii sunt animale prădătoare, destul de puternice, înzestrate cu gheare și dinți ascuțiți...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate